Introducere. Peritonita bacteriană spontană (PBS) in ciroza hepatica este o complicaţie gravă si frecventă cu impact negativ în prognostic. Presiunea intraabdominală (PIA) este cunoscută ca un factor favorizant al translocării bacteriene şi al dezvoltării PBS, indeosebi la pacienţi cu ascita refractară. Scop. Scopul acestui studiu a fost analiza corelaţiei dintre valorile presiunii intrabdominale şi persistenţa sindromului ascitic in evoluţia complicaţiilor bacteriene la pacienţii cu ciroză hepatică. Material şi metode. În studiu au fost incluşi 100 de pacienţi internaţi consecutivi cu sindrom ascitic în ciroza hepatică. Presiunea intraabdominală a fost măsurată prin tehnică intravezicală (cm H2O). Grup I: PIA 20 cm H2O - 19 cazuri. La toţi pacienţi s-a efectuat lapara-centeză diagnostică. Rezultate. Grupul I (n = 37) a prezentat o presiune medie de 13,1 ± 1,8 cm H2O, cu 2 cazuri de PBS (5,4%). Grupul II (n = 44) a avut o presiune medie de 17,8 ± 1,2 cm H2O, cu 11 cazuri de PBS (25%). În grupul III (n = 19), presiunea medie a fost de 22,6 ± 1,4 cm H2O, iar 8 pacienţi (42%) au prezentat PBS. Incidenţa PBS a fost crescută semnificativ odată cu valorile crescute de PIA (p < 0.01). Durata menţinerii presiuni >16 cm H2O a fost semnificativ mai mare la pacienţii cu PBS (6,2 ± 1,4 zile), comparativ cu non-bacterian (3,1 ± 1,2 zile; p < 0.01). Majoritatea pacienţilor cu PBS au fost din grupul pacienţilor cu ascită refractară. Concluzii. Presiune intra abdominală >20 cm H2O în sindromul ascitic cirogen este asociată cu o incidenţă de PBS de peste 40%. Presiunea intraabdominală crescută >16 cm H2O asociată cu menţinerea ei stabilă în timp este asociată cu o incidenţă semnificativ crescută a peritonitei bacteriene spontane.
Introduction. Spontaneous bacterial peritonitis (SBP) in liver cirrhosis is a serious and frequent complication with a negative impact on prognosis. Intra-abdominal pressure (IAP) is known to be a factor favoring bacterial translocation and the development of SBP, especially in patients with refractory ascites. Objective. The aim of this study was to analyze the correlation between intraabdominal pressure values and the persistence of ascites syndrome in the evolution of bacterial complications in cirrhosis. Material and methods. The study included 100 consecutive hospitalized patients with ascites syndrome in liver cirrhosis. Intra-abdominal pressure was measured by intravesical technique (cm H2O). Group I: IAP 20 cm H2O - 19 cases. Diagnostic paracentesis was performed in all patients. Results. Group I (n = 37) had a mean pressure of 13.1 ± 1.8 cm H2O, with 2 cases of PBS (5.4%). Group II (n = 44) had a mean pressure of 17.8 ± 1.2 cm H2O, with 11 cases of PBS (25%). In group III (n = 19), the mean pressure was 22.6 ± 1.4 cm H2O, and 8 patients (42%) had PBS. The incidence of PBS was significantly increased with increasing PIA values (p < 0.01). The duration of maintaining pressure >16 cm H2O was significantly longer in patients with PBS (6.2 ± 1.4 days), compared to non-bacterial (3.1 ± 1.2 days; p < 0.01). The majority of patients with spontaneous bacterial peritonitis were from the group of patients with refractory ascites. Conclusion. Intra-abdominal pressure >20 cm H2O in ascites syndrome in liver cirrhosis is associated with an incidence of PBS of over 40%. Elevated intra-abdominal pressure >16 cm H2O associated with its stable maintenance over time is associated with a significantly increased incidence of SBP.
