Introducere. Afecţiunile cerebrale constituie un subiect ce poate genera numeroase probleme în actul medical de reabilitare. Implicarea reperelor bioetice în procesul de recuperare vizează preponderent respectarea demnităţii umane, autonomia pacientului şi echitatea în terapii şi accesul la diferite servicii. Scop. Relevarea potenţialului bio-eticii în acţiunile de reabilitare a persoanelor vulnerabile cu afecţiuni cerebrale în vederea îmbunătăţirii rezultatelor multidimensional scontate. Material şi metode. Studiul a inclus analiza a 20 de surse ştiinţifice din baze de date precum PubMed, IBN, Journal of Medical Ethics, Google Scholar şi Springer Open. Au fost evaluate articole, ghiduri şi lucrări axate pe integrarea valorilor bioetice precum: responsabilitatea profesională, consimţământul informat şi solidaritatea în reabilitarea neurologică. Rezultate. Reabilitarea pacienţilor cu afecţiuni cerebrale constituie un domeniu cu multe componente deloc sau insuficient elucidate, fapt ce necesită o cercetare continuă pentru o mai bună claritate şi aplicabilitate eficientă. Tratamentele eficiente sunt diverse şi continuă să evolueze. Bioetica joacă un rol crucial în acest proces, aplicând principiile sale fundamentale, precum autonomia pacientului, consimţământul informat, confidenţialitatea etc. la fiecare etapă a reabilitării. Fiecare pacient necesită o abordare individuală, iar identificarea resurselor bioeticii poate contribui la îmbunătăţirea semnificativă a efectelor terapeutice. Concluzii. Studiile relevă importanţa principiilor vulnerabilităţii, integralităţii terapeutice, echităţii, libertăţii ş.a., fapt ce formează un fundament ce susţine eficienţa, echilibrul şi întregul suport într-un proces optimizat de reabilitare a persoanelor cu afecţiuni cerebrale.
Introduction. Brain disorders represent a topic that can generate numerous challenges in the medical rehabilitation process. The integration of bioethical principles in the recovery process primarily aims to ensure respect for human dignity, patient autonomy, and equity in therapies and access to various services. Objective. Revealing the potential of bioethics in the rehabilitation actions targeting vulnerable individuals with brain disorders, with a view to improving the anticipated multidimensional outcomes. Material and methods. The study analyzed 20 scientific sources from databases like PubMed, IBN, Journal of Medical Ethics, Google Scholar and Springer Open. It focused on evaluating articles, guidelines, and works addressing the integration of bioethical values, such as professional responsibility, informed consent and solidarity in neurological rehabilitation. Results. The rehabilitation of patients with brain disorders is a field with many aspects that remain unclear or insufficiently explored, requiring continuous research to provide greater clarity and enhance effective applicability. Effective treatments are diverse and constantly evolving. Bioethics plays a critical role in this process by applying its core principles-such as patient autonomy, informed consent, confidentiality, and others-at every stage of rehabilitation. Each patient requires an individualized approach, and identifying bioethical resources can significantly improve therapeutic outcomes and overall recovery. Conclusion. Studies reveal the importance of the principles of vulnerability, therapeutic integrity, equity, freedom, etc., which form a foundation that supports efficiency, balance, and comprehensive support in an optimized rehabilitation process for individuals with brain disorders.
