Introducere. Digitalizarea este unul dintre cele mai influente şi rapide procese de transformare a societăţii şi a pieţei muncii în prezent. Pentru cadrele universitare, provocările ţin, în special, de aspectul psihoemoţional ca: nevoia de adaptare continuă, presiune psihologică, aşteptări înalte, oboseală digitală. Scop. Analiza impactului psiho-emoţion-al al digitalizării muncii cadrelor didactice universitare, în vederea identificării beneficiilor şi provocărilor cu care se confruntă în activitatea profesională. Material şi metode. Studiul este de tip descriptiv, transversal. Metode statistice - analiza frecvenţelor şi a valorilor medii. Un chestionar de estimare a opiniilor, aplicat prin Google Drive, a fost aplicat pe un eşantion de 100 de cadre didactice universitare din 3 universităţi din Republica Moldova (USMF „N. Testemiţanu”, UPS „I. Creangă”, USM). Rezultate. Cadrele didactice chestionate, în general, se pronunţă pozitiv cu referinţă la digitalizarea muncii lor, menţionând posibilităţile crescute de efi-cientizare a muncii (78%) şi de flexibilitate a regimului de lucru (66%). Printre nemulţumiri, dar şi frici figurează: ner-espectarea limitelor dintre viaţa profesională şi cea personală (69%); oboseala cronică (57%); lipsa instruirii pentru a ţine pasul progresului (56%); presiunea de a fi disponibil(ă) şi a răspunde la mesaje în afara orelor de muncă (54%); insecuritatea datelor personale (55%); lipsa intimităţii în mediul digital (41%); nesiguranţa faţă de automatizarea rapidă a muncii (35%). Concluzii. Procesul de digitalizare a muncii în zilele noastre este indispensabil. Digitalizarea în exces inevitabil va afecta sănătatea angajaţilor. Aici, este necesar de a aplica măsuri de prevenire cum ar fi instruiri privind utilizarea tehnologiilor, suport în adaptare şi gestionarea stresului ocupaţional.
Introduction. Digitalization is one of the most influential and rapid processes of transformation of society and the labor market today. For academics, the challenges relate, especially, to the psycho-emotional aspect such as: the need for continuous adaptation, psychological pressure, high expectations, digital fatigue. Objective. Analysis of the psycho-emotional impact of the work digitalization of academics, in order to identify the benefits and challenges they face in their professional activity. Material and methods. The study is descriptive, cross-sectional. Statistical methods - analysis of frequencies and mean values. A questionnaire to estimate opinions, applied via Google Drive, was applied to a sample of 100 university teachers from 3 universities in the Republic of Moldova (Nicolae Testemiţanu SUMPh, Ion Creangă SUP, SUM). Results. The surveyed academics, in general, are positive about the digitalization of their work, mentioning the increased possibilities for work efficiency (78%) and work schedule flexibility (66%). Among the mentioned discontents, but also fears, are: failure to respect the boundaries between professional and personal life (69%); chronic fatigue (57%); lack of professional trainings to keep up with progress (56%); pressure to be available and respond to work messages, out of working hours (54%); insecurity of personal data (55%); lack of privacy in the digital environment (41%); sense of insecurity towards the rapid automation of work (35%). Conclusion. The process of digitalization of work, nowadays is indispensable. Excessive digitalization will inevitably affect the health of employees. Here, it is necessary to apply preventive measures such as professional trainings, support in adaptation to new challenges and management of occupational stress.
