Introducere. Asistenţii medicali se confruntă zilnic cu provocări care le afectează motivaţia şi sănătatea mintală ocupaţională. Presiunea generată de volumul ridicat de muncă, lipsa resurselor, şi lipsa recunoaşterii profesionale contribuie la instalarea stresului ocupaţional şi a stărilor de epuizare psihică. Scop. Evidenţierea principalilor factori care influenţează nivelul de motivaţie şi stres ocupaţional în rândul asistenţilor medicali din sistemul sanitar actual din Republica Moldova. Material şi metode. Lucrarea se bazează pe o revizuire a literaturii de specialitate utilizând surse ştiinţifice relevante accesate prin baze de date precum PubMed, Google Scholar şi Academia.edu. Studiul este cantitativ, transversal, realizat prin aplicarea unui chestionar standardizat, folosind scale validate pentru motivaţie şi stres ocupaţional. Rezultate. Între 2015-2016, un studiu la SCM „Sf. Arhanghel Mihail” pe 205 asistenţi medicali a arătat că 53% prezentau simptome psihosomatice (stres, depresie, insomnie) asociate stresului ocupaţional. Cei mai afectaţi erau din grupa 41-50 ani, cu 31-40 ani vechime, în special cei care lucrau în ture. Un alt studiu a evidenţiat că oboseală cronică (49%) şi dereglările vegetative (44%) ca efecte ale stresului ocupaţional, iar depresia (55%) şi iras-cibilitatea (51%) ca reacţii emoţionale frecvente. Asistentele din mediul urban sunt mai expuse din cauza turelor de noapte, aglomeraţiei, lipsei de personal, deşi salariile pot fi un factor motivator. Concluzii. Relaţia dintre motivaţie şi stresul ocupaţional în rândul asistenţilor medicali este invers proporţională: când nivelul de stres creşte, motivaţia scade. O bună echilibrare între cerinţele profesionale şi motivaţie este crucială pentru prevenirea burnoutului şi asigurarea serviciilor de calitate.
Introduction. Nurses face daily challenges that affect their motivation and occupational mental health. The pressure generated by high workload, lack of resources, and lack of professional recognition contribute to the installation of occupational stress and persistent states of severe mental exhaustion. Objective. Highlighting the main factors that significantly influence the level of motivation and occupational stress among nurses in the current healthcare system of the Republic of Moldova. Material and methods. The paper is based on a review of the specialized literature using relevant scientific sources accessed through databases such as PubMed, Google Scholar and Academia.edu. The study is quantitative, cross-sectional, conducted by applying a standardized questionnaire, using validated scales for motivation and occupational stress. Results. Between 2015-2016, a study at St. Archangel Mihail MCH on 205 nurses showed that 53% presented psychosomatic symptoms (stress, depression, insomnia) associated with occupational stress. The most affected were in the 41-50 age group, with 31-40 years of experience, especially those who worked in shifts. Another study highlighted chronic fatigue (49%) and vegetative disorders (44%) as effects of occupational stress, and depression (55%) and irritability (51%) as frequent emotional reactions. Nurses in urban areas are more exposed due to night shifts, crowding, and lack of staff, although salaries can be a motivating factor. Conclusion. The relationship between motivation and occupational stress among nurses is inversely proportional: when stress levels increase, motivation decreases. A good balance between professional demands and motivation is crucial for preventing burnout and ensuring quality services.
