Introducere. Demenţa în epilepsie reprezintă deteriorarea funcţiilor cognitive. Incidenţa demenţei la pacienţii cu epilepsie este mai mare de 4 ori faţă de persoanele fără epilepsie. Particularităţile clinice diferă de cele ale demenţei primare, simptomele pot fluctua şi se ameliorează dacă crizele sunt controlate. Scop. Evidenţierea particularităţilor clinice ale demenţei în epilepsie la adulţi prin analiza manifestărilor cognitive, comportamentale şi neurologice, în vederea îmbunătăţirii diagnosticului diferenţial. Material şi metode. Studiul realizat se bazează exclusiv pe surse ştiinţifice cu recunoaştere internaţională, platforme precum PubMed, ILAE (International League Against Epilepsy), Epilepsy Foundation-Cognition in Epilepsy, NINDS (National Institute of Neurological Disordes and Stroke), care reprezintă actualmente relaţia dintre epilepsie şi afectarea cognitivă. Rezultate. Rezultatele obţinute în baza testului MoCA sugerează că pacienţii cu demenţă în epilepsie obţin scoruri semnificativ mai scăzute comparativ cu grupul fără epilep-sie.A fost analizat profilul cognitiv al pacienţilor cu epilepsie de lungă durată, impactul controlului crizelor asupra funcţiilor cognitive. S-a constatat că pacienţii cu epilepsie focală temporală prezintă mai frecvent deficite în memoria episodică şi limbaj, iar cei cu epilepsie frontală manifestă tulburări ale funcţiilor executive şi atenţiei. Demenţa în epilepsie afectează funcţiile ca: memorie de evocare, funcţii executive, abilităţi viziospaţiale, atenţie şi concentrare. Concluzii. Monitorizarea pacienţilor şi identificarea precoce a demenţei în epilepsie pot încetini progresia deteriorării cognitive şi îmbunătăţesc calitatea vieţii prin controlul eficient al crizelor şi tratament neurocognitiv. Demenţa în epilepsie impune o atenţie clinică specială.
Introduction. Dementia in epilepsy is characterized by progressive cognitive decline, occurring over four times more frequently in individuals with epilepsy than in those without. Unlike primary dementia, its symptoms may fluctuate over time and often show improvement when epileptic seizures are effectively controlled. Objective. Emphasizing the clinical particularities of dementia in epilepsy in adults by analyzing cognitive, behavioral, and neurological manifestations, in order to improve differential diagnosis. Material and methods. The study is based exclusively on internationally recognized scientific sources, including PubMed, the International League Against Epilepsy (ILAE), the Epilepsy Foundation - Cognition in Epilepsy, and the National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS), which reflect the current link between epilepsy and cognitive impairment. Results. The results obtained using the MoCA test suggest that patients with dementia in epilepsy score significantly lower compared to the non-epileptic group. The cognitive profile of patients with long-standing epilepsy was analyzed, along with the impact of seizure control on cognitive functions. It was found that patients with temporal lobe epilepsy more frequently exhibit deficits in episodic memory and language, while those with frontal lobe epilepsy present impairments in executive functions and attention. Dementia in epilepsy affects functions such as recall memory, executive functioning, visuospatial abilities, attention, and concentration. Conclusion. Early monitoring and identification of dementia in epilepsy can slow cognitive decline and improve quality of life through effective seizure management and neurocognitive therapy. Dementia in epilepsy poses unique diagnostic and therapeutic challenges, requiring focused clinical attention.
