Introducere. Studierea utilizării efectului placebo în practica medicală a luat amploare în ultimele decenii ale secolului XX, prezentând un deosebit interes în tratamentul tulburărilor funcţionale gastrointestinale (TFGI). Odată cu aplicarea placebo au apărut numeroase dileme etice, dar şi subiecte de abordare bioetică. Scop. Configurarea reperelor bioetice esenţiale privind aplicarea efectului placebo în medicaţia unor tulburări funcţionale gastrointestinale în baza surselor ştiinţifice selectate. Material şi metode. S-a realizat o sinteză a literaturii ştiinţifice de specialitate publicate în ultimii 10 ani (circa 42 de surse) identificate preponderent în bazele de date PubMed, Google Scholar, Elsevier, Instrumentul Bibliometric Naţional şi Biblioteca Ştiinţifică Medicală. Au fost aplicate metodele: bioetică, sociologică, structuralistă. Rezultate. Datele analizate indică faptul că efectul placebo poate genera ameliorări semnificative în tulburările funcţionale gastrointestinale cu rezultate de la 10% la 80% la pacienţii evaluaţi, prin mecanisme psihoneurobiologice şi în cadrul unei relaţii terapeutice em-patice. Perspectiva bioetică acceptă placebo când opţiunile terapeutice sunt limitate, cu respectarea principiilor autonomiei şi non-maleficenţei. Modelele recente, prin administrarea placebo în mod deschis, oferă soluţii etice viabile. Se recomandă o abordare clinică flexibilă prin care să se valorifice potenţialul placebo fără a compromite încrederea pacientului în actul medical. Concluzii. 1. Efectul placebo poate genera modificări neuro-biologice şi clinice relevante, având un impact pozitiv asupra tulburărilor funcţionale. 2. Cele mai plauzibile principii bioetice implicate sunt: autonomia, non-maleficenţa, confidenţialitatea, binefacerea, integritatea terapeutică.
Introduction. The study of placebo use in medical practice has gained momentum in the last decades of the 20 th century, showing particular interest in the treatment of functional gastrointestinal disorders (FGIDs). Along with that, numerous ethical dilemmas and topics for bioethical discussion have emerged. Objective. To establish key bio-ethical guidelines regarding the use of the placebo effect in the treatment of certain functional gastrointestinal disorders, based on selected scientific sources. Material and methods. A synthesis of the specialized scientific literature published in the last 10 years (approximately 42 sources) has been made, identified primarily in databases such as PubMed, Google Scholar, Elsevier, the National Bibliometric Instrument, and the Scientific Medical Library. The methods applied: bioethical, sociological, and structuralist analysis. Results. The analyzed data indicate that the placebo effect can generate significant improvements in functional gastrointestinal disorders, with results ranging from 10% to 80% among evaluated patients, through psychoneurological mechanisms, within an empathetic therapeutic relationship. The bioethical perspective accepts placebo use when therapeutic options are limited, when the principles of autonomy and non-maleficence are respected. Open-label placebo administration offers ethically viable solutions. A flexible clinical approach is recommended, that harnesses the potential of placebo without compromising the patient’s trust in medical care. Conclusion. 1. The placebo effect can induce relevant neurobiological and clinical changes, having a positive impact on functional disorders. 2. The most plausible bioethical principles involved are: autonomy, non-maleficence, confidentiality, beneficence, and therapeutic integrity.
