Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Bioetica digitală şi neuroetica computaţională: noi frontiere în sănătatea mintală

Show simple item record

dc.contributor.author Federiuc, Victoria
dc.date.accessioned 2025-12-06T12:50:28Z
dc.date.accessioned 2025-12-07T15:53:36Z
dc.date.available 2025-12-06T12:50:28Z
dc.date.available 2025-12-07T15:53:36Z
dc.date.issued 2025
dc.identifier.citation FEDERIUC, Victoria. Bioetica digitală şi neuroetica computaţională: noi frontiere în sănătatea mintală = Digital bioethics and computational neuroethics: new frontiers in mental health. Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2025, vol. 12, nr. 3, anexa 2, p. 448. ISSN 2345-1467. (Congres aniversar: 80 de ani de inovaţie în sănătate şi educaţie medicală, 20-22 octombrie 2025: culegere de rezumate). en_US
dc.identifier.issn 2345-1467
dc.identifier.uri https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/2025-10/MJHS_12_2_2025_anexa2site.pdf
dc.identifier.uri https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/32178
dc.description.abstract Introducere. Inteligenţa artificială transformă profund sănătatea mintală şi impune o revizuire a reperelor bioetice clasice. Lucrarea abordează conceptele de bioetică digitală şi neuroetică computaţională, analizând impactul algoritmilor asupra autonomiei, responsabilităţii morale şi relaţiei medic-pacient. Scop. Analiza implicaţiilor etice ale inteligenţei artificiale în sănătatea mintală, din perspectiva neu-roeticii computaţionale şi a bioeticii digitale, cu accent pe autonomie şi responsabilitate. Material şi metode. Analiză teoretico-conceptuală a literaturii de specialitate (bioetică, neuroetică, filosofia ştiinţei şi tehnologiei, IA aplicată în sănătate mintală), din perspectiva bioeticii sociale; examinarea studiilor de caz şi a prototipurilor digitale; evaluarea modelelor bioetice clasice în contextul noilor forme de decizie om-AI. Rezultate. Studiul evidenţiază că aplicarea inteligenţei artificiale în sănătatea mintală aduce provocări etice semnificative privind autonomia pacientului, diluarea responsabilităţii morale şi afectarea relaţiei medic-pacient. Din perspectiva neuroeticii computaţionale, IA transformă procesele decizionale, necesitând o reconceptualizare a rolului omului în aceste procese. Bioetica digitală evidenţiază nevoia transparenţei algoritmice, a controlului uman semnificativ şi a auditului etic. Bioetica socială oferă un cadru extins de interpretare, punând accent pe echitate, vulnerabilitate şi responsabilitate sistemică în deciziile asistate algoritmic. Concluzii. Aplicarea inteligenţei artificiale în sănătatea mintală necesită un cadru etic adaptat noilor provocări. Integrarea bioeticii digitale, computaţionale şi sociale oferă o abordare complexă, care asigură protejarea autonomiei, responsabilităţii şi echităţii în deciziile algoritmice. ro_RO
dc.description.abstract Introduction. Artificial intelligence is transforming profoundly mental health and calls for a revision of classical bioethical frameworks. This paper introduces digital bioethics and computational neuroethics, analyzing how algorithms affect autonomy, moral responsibility, and the physician-patient relationship. Objective. Analysis of the ethical implications of artificial intelligence in mental health, from the perspective of computational neuroethics and digital bioethics, with a focus on autonomy and responsibility. Material and methods. Theoretical and conceptual analysis of relevant literature (bioethics, neuroethics, philosophy of science and technology, AI applied to mental health), from the perspective of social bioethics; examination of case studies and digital prototypes; evaluation of classical bioethical models in the context of new human-AI decision-making forms. Results. The study highlights that the use of artificial intelligence in mental health care raises significant ethical challenges regarding patient autonomy, the dilution of moral responsibility, and the doctor-patient relationship. From the perspective of computational neuroethics, AI transforms decision-making processes, requiring a reconceptualization of the human role. Digital bioethics emphasizes the need of algorithmic transparency, meaningful human control, and ethical auditing. Social bioethics offers an expanded framework, focusing on equity, vulnerability, and systemic responsibility in algorithm-assisted decision-making. Conclusion. The use of artificial intelligence in mental health care requires an ethical framework adapted to new challenges. Integrating digital, computational, and social bioethics offers a comprehensive approach to safeguarding autonomy, responsibility, and equity in algorithmic decision-making. en_US
dc.publisher Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences en_US
dc.subject digital bioethics en_US
dc.subject mental health en_US
dc.subject AI en_US
dc.subject neuroethics en_US
dc.subject autonomy en_US
dc.subject.ddc CZU: 004.8+613.8+17
dc.title Bioetica digitală şi neuroetica computaţională: noi frontiere în sănătatea mintală ro_RO
dc.title.alternative Digital bioethics and computational neuroethics: new frontiers in mental health en_US
dc.type Article en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics