Introducere. Tratamentul endovascular reprezintă o opţiune standard în managementul anevrismelor cerebrale. Recanalizarea postintervenţională rămâne o complicaţie majoră, asociată cu riscuri neurologice şi necesitatea re-intervenţiei, necesitând identificarea precoce a factorilor predictivi de recanalizare. Scop. Determinarea principalilor factori predictivi şi specifici pacienţilor cu anevrismule cerebrale, care pot duce la recanalizarea anevrismelor tratate anterior endovascular. Material şi metode. A fost realizată o sinteză narativă a literaturii de specialitate publicate în ultimul deceniu, incluzând studii clinice şi observaţionale. Au fost evaluaţi factori anatomici, tehnici şi clinici implicaţi în rata de recanalizare. Au fost selectate surse relevante din PubMed şi Scopus, iar datele au fost sintetizate calitativ. Rezultate. Factorii anatomici asociaţi cu recanalizarea includ dimensiunea anevrismului > 10 mm, col > 4 mm şi localizarea în circulaţia posterioară, aceştia necesitând tehnici adjuvante (stent-assistance şi flow-diverters). Concluzii. Identificarea factorilor predictivi anatomici, tehnici, clinici şi biologici permit personalizarea tratamentului endovascular şi a monitorizării imagistice. Managementul bazat pe riscul de recanalizare poate reduce rata de reintervenţie şi îmbunătăţi prognosticul neurologic.
Introduction. Endovascular treatment represents a standard therapeutic option in the management of cerebral aneurysms. Postprocedural recanalization remains a major complication, associated with neurological risks and the need for retreatment, thus requiring early identification of predictive factors of recanalization. Objective. To identify the main predictive factors specific to patients with cerebral aneurysms that may lead to the recanalization of aneurysms previously treated by endovascular methods. Material and methods. A narrative review of the literature published over the past decade was conducted, including clinical and observational studies. Anatomical, technical, and clinical factors involved in recanalization rates were assessed. Relevant sources were selected from PubMed and Scopus, and the data were synthesized qualitatively. Results. Anatomical factors associated with recanalization include diameter > 10 mm, neck width > 4 mm, and posterior circulation location, which often require adjunctive techniques (stent assistance and flow diverters). Conclusion. Identifying anatomical, technical, clinical, and biological predictive factors enables the personalization of endovascular treatment and imaging follow-up. Risk-based management of recanalization may reduce reintervention rates and improve longterm neurological outcomes.
