Introducere. Etapa prepsihotică prodromală în schizofrenie începe cu primele semne ale bolii şi durează până la apariţia primelor simptome psihotice, având o medie de 4,8 ani. În total, perioada simptomelor nonspecifice acumulează o perioadă de peste 5 ani în care pacientul frecvent nu primeşte asistenţa specializată. Scop. Constă în cercetarea gradului de predictibilitate a simptomelor la etapa prodromală a schizofreniai în baza instrumentelor de diagnostic şi evidenţierea unor markeri biologici specifici. Material şi metode. A fost efectuată analiza predictibilităţii metodelor de diagnostic existente pentru etapa prodromală a bolii utilizand coeficienţi de corelaţie Pearson, Spearman şi Kendall cat şi testele Shapiro-Wilk, Shapiro-Francia, D'Agosti-no-Pearson şi Jarque-Bera pentru distribuţia anormală a datelor cat şi curba ROC pentru evaluarea acurateţei datelor. Rezultate. Conform rezultatelor pentru zona sub curba ROC (AUC) asupra unui lot bibliographic de 72 persoane pentru metodele de diagnostic al stadiului prodromal al schizofreniei Prodromal Questionnaire (PQ) / Structured Interview for Psychosis-Risk Syndromes (SIPS) / Scale of Prodromal Symptoms (SOPS), Prodromal Questionnaire Screen (PROD-screen) s-a constatat AUC = 0,831, ceea ce demonstrează o eficienţă bună în identificarea persoanelor cu tulburări din spectrul psihozei. Totodată modificările unor citokine cum ar fi IL-10, IFN-y, IL-6, TNF-a au semnificaţie statistică şi reflectă importanţa citokinelor în patofiziologia schizofreniei. Concluzii. Utilizarea integrată a elementelor de diagnostic are un grad ridicat de acurateţe şi poate fi utilă pentru depistarea persoanelor cu tulburări psihotice. Stresul oxidativ, modificarea activităţii enzimatice şi inflamaţia reprezintă alte componente predictive ale dezvoltării unui episod psihotic.
Introduction. The pre-psychotic prodromal stage in schizophrenia begins with the first subtle signs and continues until the onset of clear psychotic symptoms, lasting on average 4.8 years. Nonspecific symptoms may persist for over 5 years, often without the patient receiving specialized psychiatric care. Objective. To investigate the predictability of clinical symptoms during the prodromal stage of schizophrenia using diagnostic instruments and to identify relevant biological markers. Material and methods. We analyzed the predictive value of current diagnostic methods for the prodromal stage of schizophrenia using Pearson, Spearman, and Kendall correlation coefficients, as well as the Shapiro-Wilk, Shapiro-Francia, D'Agostino-Pearson, and Jarque-Bera tests for abnormal data distribution. ROC curve analysis was used to assess data accuracy. Results. The area under the ROC curve (AUC) was calculated based on a bibliographic dataset of 72 individuals, using the following diagnostic tools for the prodromal stage of schizophrenia: Prodromal Questionnaire (PQ), Structured Interview for Psychosis-Risk Syndromes (SIPS), Scale of Prodromal Symptoms (SOPS), and Prodromal Questionnaire Screen (PROD-screen). The AUC = 0.831, indicating good efficiency in identifying individuals with psychosis spectrum disorders. Additionally, changes in cytokines such as IL-10, IFN-y, IL-6, and TNF-a were statistically significant and reflect the importance of cytokines in the pathophysiology of schizophrenia. Conclusion. The integrated use of diagnostic tools has a high degree of accuracy and can be useful for detecting individuals with psychotic disorders. Oxidative stress, changes in enzymatic activity, and inflammation are other predictive components in the development of a psychotic episode.
