ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC POSTERIOR ACUT REVASCULARIZAT: AFECTARE SUPRATENTORIALĂ VERSUS INFRATENTORIALĂ

Abstract

Introducere. Accidentul Vascular Cerebral ischemic (AVCI) acut în circulaţia posterioară implică structuri infra- sau su-pratentoriale, cu manifestări clinice şi prognostic funcţional diferit. Studiul dat compară datele demografice, severitatea clinicii (NIHSS), evoluţia şi outcome-ul funcţional (mRS) între aceste 2 grupe. Scop. Evaluarea comparativă a man-ifestarilor clinice, a răspunsului la tratament şi a prognosticului funcţional la pacienţii cu AVC ischemic posterior, cu leziuni infratentoriale versus supratentoriale. Material si metode. Studiu retrospectiv observaţional pe un lot de 50 pacienţi cu AVCI posterior (34 leziuni infratentorial). S-a analizat: fibrilaţia atrială (FA), NIHSS la internare, timpul debut-intervenţie, delta NIHSS, mRS favorabil (mRS<3) şi mortalitatea între gurpuri. S-au utilizat teste neparametrice (Mann-Whitney, Fisher) şi chi-pătrat pentru comparaţii. Rezultate. Frecvenţa fibrilaţiei atriale a fost similară între grupuri (infratentorial 53% versus supratentorial 75%, p=0.138). NIHSS la internare a fost semnificativ mai mare în cazul afectării infratentoriale comparativ cu afectării su-pratentoriale (mediana 17 versus 7.5, p=0.011). Nu au fost determinate diferenţe în timpul debut-intervenţie (mediana 182.5 versus 186.5 minute, p=0.881) sau delta NIHSS (mediana 5 ambele grupuri, p=0.881). Proporţia de mRS favorabil (infratentorial 47% versus supratentorial 67%, p=0.151) şi mortalitatea (infratentorial 26.5% versus supratentorial 12.5%, p=0.466) fără diferenţe semnificative. Concluzii. Pacienţii cu AVCI acut infratentorial prezintă manifestări clinice mai severe la internare, dar nu există diferenţe semnificative în răspunsul la terapie, outcome-ul funcţional sau mortalitate faţă de cei cu afectare supraten-torială. Este necesară validarea pe cohorte mai mari.

Introduction. Posterior circulation acute ischemic stroke (PCAIS) may involve infra- or supratentorial structures, resulting in different clinical presentations and functional outcomes. This study compares demographic data, clinical severity (NIHSS), disease progression, and functional outcome (mRS) between two groups. Objective. Comparative study of clinical manifestations, treatment response, and functional prognosis of patients with posterior ischemic stroke, with infratentorial versus supratentorial lesions. Material and methods. Retrospective observational study on 50 patients with PCAIS (34 infratentorial lesions). Atrial fibrillation (AF), NIHSS at admission, onset-to-treatment time, delta NIHSS, favorable functional outcome (mRS <3), and mortality between groups were assessed. Non-parame-tric tests (Mann-Whitney, Fisher>s exact test) and Chi-square test were used. Results. The frequency of atrial fibrillation was similar between groups (infratentorial 53% vs. supratentorial 75%, p=0.138). The NIHSS score at admission was significantly higher in infratentorial involvement compared to supratentorial (median 17 vs. 7.5, p=0.011). No significant differences were found in onset-to-treatment time (median 182.5 vs. 186.5 minutes, p=0.881) or in delta NIHSS (median 5 in both groups, p=0.881). The proportion of favorable functional outcome (mRS <3) (infratentorial 47% vs. supratentorial 67%, p=0.151) and mortality (infratentorial 26.5% vs. supratentorial 12.5%, p=0.466) did not differ significantly. Conclusions. Patients with acute infratentorial ischemic stroke present more severe clinical manifestations at admission than supratentorial ones, but no significant differences were observed between groups in treatment response, functional outcome or mortality. Validation on larger cohorts is required.