Introducere. Accidentului vascular cerebral (AVC) ischemic acut reprezintă o urgenţă majoră care necesită management antitrombotic (mAT) prompt. Luarea unei decizii terapeutice este îngreunată de contextul clinic al pacienţilor: multiple comorbidităţi, complicaţii neurologice şi factori de risc cerebro-/cardiovasculari. Scop. Dezvoltarea algoritmilor operaţionali bazaţi pe dovezi pentru eficientizarea şi creşterea calităţii managementului antitrombotic în AVC ischemic acut în contextul pacienţilor din centrele AVC. Material şi metode. Algoritmii de mTA au fost elaborate în baza revistei ghidurilor naţionale (PCN 2018, PCI-INN 2025) şi internaţionale (UpToDate 2025, ESC 2024, AHA-ACC 2021) la subiectul AVC ischemic acut şi patologii asociate (fibrilaţie atrială (FA), ateroscleroză), şi consensus de experţi AVC din cadrul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Rezultate. Patru direcţii cheie în mAT al AVC ischemic acut au fost transpuse în algoritmi privind: faza acută; iniţierea mAT; revascularizarea cerebrală; profilaxia secundară. S-au inclus recomandări referitor mono-/dublei terapii antiplachetare, anticoagulare şi fibrinoliză în caz de accident ischemic tranzitor, AVC cu FA (non-/valvulară) şi/ sau stenoză carotidiană (intra-/extracerebrală; grad; placă in-/stabilă); şi de pozologie (ex.: evitarea co-administrării aspirinei cu omeprazol). Discrepanţele dintre ghiduri au fost soluţionate prin consens. Persistă incertitudini de cuantificare a riscului de transformare hemoragică - evaluare subiectivă. Concluzii. Dezvoltarea algoritmilor operaţionali de mAT în AVC ischemic acut dezvăluie complexitatea deciziei clinice şi limitări în evaluarea riscului de transformare hemoragică. Aceştia sunt meniţi sporirii calităţii asistenţei medicale şi urmează a fi propuşi spre validare şi implementare în centrele AVC.
Introduction. Acute ischemic stroke (AIS) is a major neurological emergency that requires prompt antithrombotic management (ATM). Therapeutic decision-making is often challenged by the clinical complexity of patients: multiple comorbidities, neurological complications, and cerebro-/ cardiovascular risk factors. Objective. To develop evidence-based operational algorithms to optimize and improve quality of ATM in AIS, tailored to the specific context of patients admitted to specialized stroke centers. Material and methods. The ATM algorithms were developed based on the review of national (PCN 2018, PCI-INN 2025) and international (UpToDate 2025, ESC 2024, AHA/ACC 2021) guidelines on AIS and its associated conditions (e.g., atrial fibrillation, atherosclerosis). The process incorporated an expert consensus from the Diomid Gherman Institute of Neurology and Neurosurgery. Results. Four key areas in ATM for AIS were translated into operational algorithms for: acute phase; initiation of ATM; cerebral revascularization; secondary prevention. Recommendations were included on mono-/dual antiplatelet therapy, anticoagulation, and fibrinolysis for clinical scenarios with transient ischemic attacks; AIS with AF (non-/valvular); carotid stenosis (in-tra-/extracranial; degree; plaque stability), and posology (e.g., avoiding co-administration of aspirin with omeprazole). Discrepancies between guidelines were resolved through expert consensus. The hemorrhagic transformation risk assessment remains largely subjective. Conclusion. The development of operational algorithms for ATM in AIS highlights the complexity of clinical decision-making and the current limitations in assessing hemorrhagic risk. These tools aim to improve the quality of stroke care and are proposed for validation and future implementation in stroke centers.
