Introducere. Tulburările de comportament alimentar -afecţiuni psihiatrice complexe, cu etiologie multifactori-ală, întâlnite la adolescenţi. Acestea au implicaţii medicale, psihologice şi sociale severe. Recunoaşterea precoce şi intervenţia timpurie sunt esenţiale pentru prevenirea complicaţiilor şi a cronicizării. Scop. Evidenţierea rolului fundamental al pediatrului în identificarea precoce a tulburărilor de comportament alimentar şi coordonarea unei intervenţii multidisciplinare eficiente şi durabile. Material şi metode. A fost realizată o analiză narativă a literaturii de specialitate (OMS, APA, ESPGHAN), integrată cu date epidemiologice recente privind adolescenţii. Au fost revizuite scale validate de screening (SCOFF, EAT-26), clasificări internaţionale (ICD-10/11, DSM-5) şi modele de intervenţie interdisci-plinară adaptate practicii pediatrice. Rezultate. Prevalenţa TCA este în creştere, cu debut tot mai precoce, inclusiv sub 12 ani, afectând şi populaţia masculină. Screeningul sistematic cu SCOFF şi monitorizarea curbei ponderale facilitează recunoaşterea timpurie. Adolescenţii cu TCA prezintă frecvent comorbidităţi precum anxietatea şi depresia. Intervenţiile eficiente necesită o abordare multidisciplinară şi integrarea familiei. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT-E) este recomandată pentru bulimie şi BED, iar terapia familială (model Maudsley) este eficientă în anorexia nervoasă. Rolul pediatrului este crucial în orientarea precoce către specialişti şi în prevenirea cronicizării. Concluzii. Pediatrul informat joacă un rol esenţial în detectarea precoce a TCA şi în ghidarea adolescentului către tratament specializat. Intervenţia precoce reduce riscul de complicaţii şi cronicizare. Este necesară formarea continuă şi dezvoltarea echipelor comunitare de intervenţie.
Introduction. Eating disorders are complex psychiatric conditions with multifactorial etiology, increasingly encountered in adolescents. They have severe medical, psychological, and social implications. Early recognition and timely intervention are essential to prevent complications and chronic progression. Objective. To highlight the fundamental role of the pediatrician in the early identification of eating disorders and the coordination of an effective and sustainable multidisciplinary intervention. Material and methods. A narrative review of the specialized literature (WHO, APA, ESPGHAN) was conducted, integrated with recent epidemiological data on adolescents. Validated screening tools (SCOFF, EAT-26), international classifications (ICD-10/11, DSM-5), and interdisciplinary intervention models adapted to pediatric practice were reviewed. Results. The prevalence of EDs is increasing, with earlier onset, often before age 12, including among boys. Systematic screening using the SCOFF questionnaire and monitoring of growth curves support early identification. Adolescents with EDs frequently present with comorbidities such as anxiety and depression. Effective interventions require a multidisciplinary approach and strong family involvement. Cognitive-behavioral therapy (CBT-E) is recommended for bulimia and BED, while Family-Based Therapy (Maudsley model) is effective for anorexia nervosa. The pediatrician plays a key role in early referral and in preventing chronic progression. Conclusion. An informed pediatrician plays a pivotal role in the early detection of EDs and in guiding adolescents to appropriate care. Early intervention reduces the risk of chronicity and medical complications. Ongoing professional training and development of local community-based teams are essential.
