Introducere. Începând cu 2014, Republica Moldova implementează o reformă a sănătăţii mintale orientată spre servicii comunitare. Aceasta are ca obiectiv reducerea stigmei şi îmbunătăţirea accesului la îngrijiri. Studiul analizează impactul reformei asupra percepţiei sociale şi a bunăstării populaţiei. Scop. Scopul lucrării este evaluarea impactului reformei sănătăţii mintale din Republica Moldova asupra nivelului de stigmatizare asociat tulburărilor psihice şi asupra bunăstării populaţiei. Material şi metode. Lucrarea se bazează pe analiza documentelor furnizate de organizaţia Mensana, care reflectă implementarea reformei sănătăţii mintale în Moldova între 2014-2023. Au fost analizate rapoarte, studii de caz şi materiale de politici, cu accent pe stigma, acces şi bunăstare. Interpretarea s-a realizat prin lectură tematică, în raport cu cadrul OMS. Rezultate. Documentele analizate indică progrese semnificative în reformarea serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova, în special prin extinderea centrelor comunitare şi apropierea îngrijirii de persoana cu tulburări mintale. În regiunile unde reforma a fost implementată activ, s-a constatat o reducere a stigmatizării şi o atitudine mai deschisă faţă de persoanele cu suferinţe psihice. De asemenea, beneficiarii sunt mai implicaţi în propriul proces de recuperare, iar bunăstarea raportată s-a îmbunătăţit vizibil. Totuşi, persistă dificultăţi legate de finanţare, lipsa personalului şi implementarea inegală între regiuni. Concluzii. Reforma sănătăţii mintale din Moldova a adus îmbunătăţiri vizibile în acces, reducerea stigmei şi implicarea beneficiarilor în procesul de recuperare. Cu toate acestea, este necesară consolidarea resurselor, formarea continuă a personalului şi echitatea implementării la nivel naţional.
Introduction. Since 2014, the Republic of Moldova has implemented a mental health reform focused on community-based care. The reform aims to reduce stigma, improve inclusion, and expand access to services. This study examines the reform's impact on social perception, service use, and population well-being. Objective. The aim of the study is to evaluate the impact of mental health reform in the Republic of Moldova on the level of stigma associated with mental disorders and on population well-being. Material and methods. This study analyzes documents provided by Mensana, reflecting the implementation of mental health reform in Moldova between 2014 and 2023. Reports, case studies, and policy materials were reviewed, focusing on stigma, access, and well-being. Interpretation was guided by World Health Organization community-based mental health framework. Results. The analyzed documents indicate significant progress in the reform of mental health services in Moldova, particularly through the expansion of community mental health centers and the shift of care closer to individuals with mental health conditions. In regions where the reform has been actively implemented, a decrease in stigmatization and a more open attitude toward people with mental disorders have been observed. Beneficiaries are also more engaged in their own recovery process, and self-reported well-being has visibly improved. However, challenges remain related to funding, insufficient personnel, and uneven implementation across regions. Conclusion. Mental health reform in Moldova has led to visible improvements in access, stigma reduction, and beneficiary involvement in the recovery process. However, sustained progress requires stronger resources, ongoing staff training, and equitable implementation at the national level.
