SINDROMUL GUILLAIN-BARRE ÎN TIMPUL SARCINII: PREZENTARE DE CAZ ŞI PROVOCĂRI ÎN MANAGEMENTUL CLINIC

Abstract

Introducere. Sindromul Guillain-Barre (SGB) este o poli-neuropatie rară, mediată imun, care poate complica sarcina. Debutul clinic include simptome nespecifice, precum oboseala şi parestezia, care pot imita modificările fiziologice normale ale sarcinii şi pot tergiversa diagnosticul, crescând riscul pentru mamă şi făt. Scop. Prezentarea unui caz clinic şi diagnostic complex de SGB în al treilea trimestru de sarcină şi evidenţierea necesităţii unei intervenţii multidisciplinare prompte pentru îmbunătăţirea prognosticului. Material şi metode. A fost analizat un caz clinic al unei gravide la termenul de 33 s.g., care s-a adresat cu acuze la parestezii, slăbiciune musculară şi simptome bulbare, în urma unei infecţii respiratorii. Pentru stabilirea diagnosticului şi managementului au fost utilizate investigaţii clinice şi electrofiziologice, şi a fost abordată o evaluare multidisciplinară. Rezultate. Starea neurologică a pacientei s-a deteriorat progresiv, cu agravarea paresteziilor, disfuncţie bulbară durere neuro-pată care nu răspunde la tratament, în pofida sesiunilor de plasmafereză. Având în vedere riscurile de insuficienţă respiratorie şi compromitere fetală, s-a iniţiat terapia cu imu-noglobuline intravenoase (IGIV). S-a efectuat operaţia cezariană de urgenţă sub anestezie generală, s-a extras un făt de sex feminin, masa-2300g, scorul Apgar 7/8 p. Îngrijirea postnatală a inclus neuroreabilitare, pe parcursul căreia s-a observat ameliorarea neurologică progresivă şi recuperarea a forţei musculare, a deglutiţiei şi a mobilităţii. Concluzii. SGB în sarcină necesită recunoaştere precoce şi intervenţie personalizată pentru a reduce morbiditatea materno-fetală. IGIV sau plasmafereza, împreună cu o planificare individualizată a naşterii, sunt esenţiale pentru optimizarea rezultatelor şi prevenirea complicaţiilor ameninţătoare de viaţă.

Introduction. Guillain-Barre syndrome (GBS) is a rare, immune-mediated polyneuropathy that may complicate pregnancy. Clinical onset often includes nonspecific symptoms such as fatigue and limb paresthesia, which can mimic normal gestational changes and delay diagnosis, increasing maternal and fetal risk. Objective. To present a clinically and diagnostically complex case of GBS in third trimester of pregnancy and to highlight the need for timely multidisciplinary intervention to improve outcomes. Material and methods. We studied a clinical case of a 34-year-old woman at 33 weeks' gestation, who presented with paresthesia, weakness, and bulbar symptoms, following an acute respiratory infection. Clinical examination, electrophysiological investigations and multidisciplinary assessment were used to establish the diagnosis and guide therapy. Results. The patient's neurological condition deteriorated progressively, with worsening paresthesia, bulbar dysfunction, and unresponsive neuropathic pain, despite two sessions of plasmapheresis. Given the risks of respiratory failure and fetal compromise, intravenous immunoglobulin (IVIG) therapy was initiated. An emergency cesarean section was performed under general anesthesia. A live healthy female infant was delivered (2300 g, Apgar score 7/8/8 points). Postpartum care included neurorehabilitation, during which the patient demonstrated gradual neurological improvement, and functional recovery in muscle strength, swallowing, and mobility. Conclusion. GBS in pregnancy requires early recognition, and tailored intervention to reduce maternal and fetal morbidity. Immunotherapy with IVIG or plasmapheresis, along with individualized delivery planning, is essential for optimizing outcomes and preventing life-threatening complications.