ALERGIA ALIMENTARĂ - FACTOR ASCUNS ÎN AGRAVAREA DERMATITEI ATOPICE LA COPIL: PREZENTARE DE CAZ CLINIC

Abstract

Introducere. Dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică, recidivantă, frecvent asociată cu alergii alimentare la copii. Evaluarea factorilor trigger în acutizări este o etapă esenţială în managementul de succes şi evoluţia favorabilă a bolii. Diagnosticul tardiv poate duce la forme severe,re-fractare la tratament. Scop. Prezentarea cazului clinic a unui copil în vârstă de 22 de luni cu dermatită atopică, evoluţie severă, diagnosticată la 6 luni, la care sensibilizarea la alergenele alimentare a fost stabilită tardiv. Material şi metode. Datele clinico-anamnestice, rezultatele investigaţiilor paraclinice au fost prelevate din fişa medicală din secţia de alergologie a Institutul Mamei şi Copilului. A fost determinat gradul de severitate prin aprecierea valorii SCORAD în dinamică şi analizate rezultatele diagnosticului molecular pentru detectarea alergenelor specifice. Rezultate. Copilul de 1 an şi 10 luni se internează în stare gravă, cu semne de prurit intens, dereglări substanţiale de somn, erupţii der-mice eritematoase, confluente, polimorfe, excoriaţii, liche-nificare, xeroză. Au fost stabilite anemia, trombocitoza, he-patomegalia, IgE>2300 IU/ml,valoarea SCORAD 83, Staph. aureus în frotiul erupţiilor. Diagnosticul molecular a identificat sensibilizarea la nuci, alune, boboase, ouă, peşte. După iniţierea dietoterapiei adaptate şi perfectarea tratamentului topic s-a observat o ameliorare semnificativă a leziunilor, scăderea SCORAD până la 32 şi ameliorarea simptomelor de prurit şi a somnului în decurs de o săptămână. Concluzii. Cazul subliniază importanţa evaluării complexe precoce a etiologiei alergice în dermatita atopică severă la copii. Intervenţia timpurie prin dietoterapie în cazul asocierii alergiei alimentare şi aplicarea emolientelor poate preveni recidivele şi reduce nevoia de tratamente sistemice.

Introduction. Atopic dermatitis is a chronic, relapsing inflammatory disease, frequently associated with food allergies in children. Assessing trigger factors during flare-ups is essential for successful management and favorable disease progression. Delayed diagnosis may lead to severe, refractory to standard treatment forms. Objective. We present the case of a 22-month-old child with severe atopic dermatitis, diagnosed at 6 months of age, in whom food allergen sensitization was confirmed late. Material and methods. Anamnesis and clinical data, along with paraclinical investigation results, were obtained from the medical records of the Allergy Department at Mother and Child Institute. Disease severity was assessed dynamically using SCORAD scores and the results of molecular diagnostics were analyzed for the detection of specific allergens. Results. A 22-month-old child was admitted in severe condition, presenting intense pruritus, major sleep disturbances, erythematous, confluent, polymorphic skin eruptions, excoriations, skin thickening, xerosis. Laboratory findings included anemia, thrombocytosis, hepatomegaly, IgE>2300 IU/ml, a SCORAD value of 83. Staph. aureus was identified in skin lesion swabs. Molecular diagnostics revealed sensitization to nuts, peanuts, legumes, eggs, fish. After starting adaptive dietary regimen and optimized topical treatment, significant improvement was observed, with SCORAD decreasing to 32 and improvement of pruritus and sleep disturbances within a week. Conclusion. This case highlights the importance of early comprehensive evaluation of allergic etiology in severe atopic dermatitis in children. Early intervention with specific dietary regimen in cases of food allergy and the use of emollients can prevent relapses and reduce the need for systemic treatments.