Introducere. Principala problemă abordată în acest studiu constă în nivelul insuficient de cunoştinţe şi în aplicarea neuniformă a măsurilor de prevenire a infecţiei cu virusul hepatitic B în rândul personalului medical, ceea ce sporeşte riscul de expunere ocupaţională şi de transmitere a infecţiei în mediul spitalicesc. Scop. Scopul lucrării este de a evalua nivelul de cunoştinţe, atitudinile şi comportamentele profesionale ale personalului medical cu privire la prevenirea şi controlul infecţiei cu virusul hepatitic B. Material şi metode. A fost realizat un studiu transversal, descriptiv, pe un eşantion de 318 lucrători medicali (87 medici şi 231 asistente) care au completat un chestionar structurat. Analiza statistică a inclus metode descriptive şi aplicarea testului X2 pentru evaluarea asocierilor, cu un nivel de semnificaţie stabilit la p < 0,05 şi intervale de încredere 95 %. Rezultate. Majoritatea respondenţilor au demonstrat un nivel înalt de conştientizare privind riscul profesional de infectare cu virusul hepatic. Cunoştinţele privind transmiterea virusului prin contact cu sângele a fost declarate de 91% din medici şi 93% din asistenţi. 82% dintre medici şi 75% dintre asistenţi medicali au menţionat că vaccinarea este o metodă eficientă de prevenire, iar rata completă de vaccinare depăşeşte 90% în ambele categorii. Cu toate acestea, persistă practici riscante: recapişonarea acelor după utilizare - 43,7 %, iar 51,7 % au declarat că au suferit cel puţin un incident de înţepare în timpul activităţii profesionale. Concluzii. Rezultatele studiului evidenţiază un nivel satisfăcător de cunoştinţe teoretice şi o acoperire vaccinală ridicată, însă persistă practici profesionale riscante, subliniind necesitatea consolidării instruirii continue şi aplicării riguroase a măsurilor de protecţie în mediul clinic.
Introduction. The primary issue addressed in this study concerns the insufficient level of knowledge and the inconsistent application of hepatitis B virus (HBV) prevention measures among healthcare workers, which can increase the risk of occupational exposure and nosocomial transmission of the infection. Objective. The aim of the study was to assess the knowledge, attitudes, and professional practices of healthcare personnel regarding the prevention and control of hepatitis B infection. Material and methods. A descriptive, cross-sectional study was conducted on a sample of 318 healthcare workers (87 physicians and 231 nurses) who completed a structured questionnaire. Statistical analysis included descriptive methods and the application of the X2 test to evaluate associations, with a significance threshold of p < 0.05 and 95% confidence intervals. Results. The majority of respondents demonstrated a high level of awareness regarding the occupational risk of hepatitis B virus infection. Knowledge of bloodborne transmission was reported by 91% of physicians and 93% of nurses. Vaccination was acknowledged as an effective preventive measure by 82% of physicians and 75% of nurses, with full vaccination coverage exceeding 90%. However, risky practices persist: 43.7% admitted to recapping needles after use, and 51.7% reported experiencing at least one needlestick injury during their professional activity. The majority agreed on the necessity of continuous education in the field of HBV. Conclusion. The findings reveal a satisfactory level of theoretical knowledge and high vaccination coverage; however, the persistence of unsafe practices highlights the need to strengthen continuous professional training and ensure strict adherence to protective measures in clinical settings.
