Interacţiunea dintre ataşament, imaginea corporală şi gen în dezvoltarea comportamentului de exerciţiu excesiv

Abstract

Introducere. Ataşamentul anxios a fost asociat cu comportamente dezadaptative, precum dependenţa de exerciţii fizice. Imaginea corporală negativă a fost identificată ca un potenţial mediator. Genul a influenţat relaţiile dintre variabile, însă mecanismele implicate rămân insuficient explorate în literatură. Scop. A fost analizată relaţia dintre ataşamentul anxios şi dependenţa de exerciţii fizice, prin rolul mediator al imaginii corporale şi influenţa moderatoare a genului, la tineri activi fizic din România. Material şi metode. A fost realizat un studiu cantitativ, transversal, pe tineri adulţi activi fizic (18-30 ani), utilizând trei chestionare validate pentru evaluarea ataşamentului anxios, imaginii corporale şi dependenţei de exerciţii. S-au aplicat statistici descriptive, teste de normalitate şi analize de mediere simplă şi moderată (macro PROCESS, SPSS). Rezultate. Media pentru dependenţa de exerciţii a fost 15.99 (SD = 5.17); 10 respon-denţi au prezentat risc ridicat (scor > 24) şi 49 risc moderat (scor 13-23). Ataşamentul anxios s-a corelat pozitiv cu imaginea corporală (r =231, p =04), dar nu şi cu dependenţa de exerciţii (r =130, p =26). Modelul de mediere simplă a indicat un efect direct nesimnificativ (b =028, p =46) şi un efect indirect marginal (b =014, CI 95% [-.008,047]). Medierea moderată nu a identificat efecte semnificative ale genului. Imaginea corporală a avut o distribuţie asimetrică (skew = 1.48), reflectând percepţii pozitive la majoritatea participanţilor. Concluzii. Ipoteza de mediere nu a fost confirmată statistic, dar se sugerează o relaţie indirectă ce necesită validare în eşantioane mai mari. Lipsa unui efect direct poate indica rolul altor factori psihologici. Rezultatele au relevanţă pentru politicile de prevenire a dependenţei.

Introduction. Anxious attachment has been linked to maladaptive behaviors such as exercise addiction. Negative body image was identified as a potential mediator in this relationship. Gender appears to influence these variables, but the underlying mechanisms remain insufficiently explored in the literature. Objective. This study explored the link between anxious attachment and exercise addiction, examining body image as a mediator and gender as a moderator in physically active Romanian young adults. Material and methods. A quantitative, cross-sectional study was conducted on physically active young adults (18-30 years old), using three validated questionnaires to assess anxious attachment, body image and exercise addiction. Descriptive statistics, normality tests, and simple and moderated mediation analyses (PROCESS macro, SPSS) were performed. Results. The mean score for exercise addiction score was 15.99 (SD = 5.17); 10 participants showed high risk (score > 24), and 49 moderate risk (score 13-23). Anxious attachment correlated positively with body image (r =231, p =04), but not with exercise addiction (r =130, p =26). The simple mediation model revealed a non-significant indirect effect (b =014, 95% CI [-.008,047]), while the direct path was also non-significant (b =028, p =46). The moderated mediation analysis found no significant gender interactions. Body image was positively skewed (skew = 1.48), suggesting generally positive body perceptions. Conclusion. The mediation hypothesis was not statistically supported, though an indirect relationship was suggested and warrants validation in larger samples. The absence of a direct effect may involve other psychological mechanisms. Findings are relevant for public health addiction prevention policies.