Introducere. „Moldovenii acceptă mai uşor veştile că ar avea o patologie cardiologică decât o afecţiune oncologică”. Comunicarea diagnosticului de către medici este într-adev-ăr o provocareveştile proaste pot influenţa direct starea de bine a bolnavului, astfel medicul trebuie să fie prudent la cum spune informaţia. Scop. Analizarea modului în care comunicarea diagnozei afectează prognosticul evoluţiei bo-lii.Persoana aflată în suferinţă nu este afectată doar de bo-ală,dar şi modul în care a fost informat de diagnostic. Material şi metode. Protocolul SPIKES, publicat în 2005 de către revista The Oncologist. Acesta este format din 6 etape importante în care medicul v-a dezvălui veştile proaste într-o manieră cât mai eficientă şi dezvoltarea nu în ultimul rând a unei strategii de terapie împreună cu pacientul, pentru a obţine rezultate cât mai pozitive pentru pacient. Rezultate. Mai multe studii elaborate în Europa au demonstrat că 90% din populaţie doreşte să i se informeze dignosticul, dar reacţia bolnavilor nu este garantată a fi una cât mai puţin traumatizantă. La rândul său şi medicul este afectat, deoarece adesea se confruntă cu dilema etică dintre a-i spune adevărul şi al proteja de suferinţă. În 1998, 400 de oncologi au participat la un chestionar cu privire la comunicarea veştilor proaste şi s-a dovedit că doar 5% au fost instruiţi în a cumunica diagnostice neplăcute, dar când le-a fost prezentat protocolul SPIKES, 99% dintre medici au susţinut a fi unul util şi uşor de înţeles. Concluzii. Studiile au demontrat faptul că atât pacienţii,cât şi familiile acestora ţin minte cum le-a fost rostit veştile proaste şi reţinând cuvintele rostite ca o traumă, astfel medicul trebuie să fie instruit corespun-zător,pentru ca în viitor să nu defavorizăm prognosticul sau să fie mai puţin negativ.
Introduction. “Moldovans accept news that they have a cardiological pathology more easily than an oncological disease.” Communicating the diagnosis by doctors is indeed a challenge, bad news can directly influence the patient's well-being, so the doctor must be cautious about what and how the information is said. Objective. Analyzing how the communication of diagnosis influences disease progression. A person suffers not only from the illness, but also from the way the diagnosis is communicated. Material and methods. The SPIKES protocol, published in 2005 by The Oncologist magazine, consists of six essential steps that guide physicians in delivering bad news in the most em-pathetic and effective way possible, while also working together with the patient to develop a personalized therapeutic strategy aimed at achieving the best possible outcome. Results. Several studies conducted in Europe have shown that 90% of the population wants to be informed of the diagnosis, but the reaction of the patients is not guaranteed to be the least traumatic. The physician is also affected, as he often faces the ethical dilemma between telling the patient the truth and protecting him from suffering. In 1998, 400 oncologists participated in a questionnaire on the communication of bad news and it turned out that only 5% were trained in communicating unpleasant diagnoses, but when they were presented with the SPIKES protocol, 99% of the physicians claimed that it was useful and easy to understand. Conclusion. Studies have shown that both patients and their families remember how the bad news was delivered, often perceiving the words as traumatic. Therefore, physicians must be properly trained to avoid negatively impacting the prognosis or worsening the patient's emotional state.
