Introducere. Sănătatea copiilor a reflectat nivelul igienei colective, condiţiile sociale şi accesibilitatea serviciilor medicale. Morbiditatea copiilor din Republica Moldova a fost influenţată de sărăcie, alimentaţie neechilibrată, migraţie parentală şi distribuţie inegală a personalului medical, crescând riscul bolilor. Scop. S-au evaluat tendinţele morbidităţii copiilor în perioada 2019-2023 şi corelarea acesteia cu factorii de risc igienico-sociali şi determinarea impactului acestora asupra sănătăţii pediatrice. Material şi metode. S-a realizat un studiu descriptiv retrospectiv pe baza datelor BNS şi ANSP, privind copiii 0-17 ani. S-au aplicat metode statistice şi de corelaţie (coeficient Pearson şi testul x2) pentru morbiditate, pe categorii de sex, vârstă şi factori de risc: alimentaţia, sărăcia, migraţia parentală şi accesul la îngrijiri pediatrice. Rezultate. Numărul copiilor în perioada analizată a scăzut cu 63.400, iar incidenţa totală a bolilor la copii a scăzut de la 870,8%) la 754,6%). Cele mai frecvente afecţiuni au fost bolile respiratorii (530,1%), anemia (103,8%), infecţiile intestinale (27,0%) şi tumorile (14,9/100.000 copii). Studiul a evidenţiat corelaţii semnificative între morbiditate şi factori de risc precum locuinţele precare (39,8% gospodării rurale fără gaze), sărăcia (44,6% copii din mediul rural), alimentaţia carenţială, migraţia parentală (20,4%), deficitul de pediatri (8 medici la 10.000 copii) şi acoperirea incompletă a examenelor profilactice (49%). Concluzii. Ipoteza privind influenţa factorilor igie-nico-sociali asupra morbidităţii pediatrice a fost confirmată. Au rămas inegalităţi semnificative între mediul rural şi urban, subliniind necesitatea implementării unor măsuri integrate de educaţie igienică şi sănătate publică pentru reducerea acestora.
Introduction. Children’s health reflected the level of collective hygiene, social conditions and accessibility of medical services. Child morbidity in the Republic of Moldova was influenced by poverty, unbalanced nutrition, parental migration and uneven distribution of medical personnel, increasing the risk of diseases. Objective. Child morbidity trends were evaluated during the period 2019-2023 and its correlation with hygienic and social risk factors and determination of their impact on pediatric health. Material and methods. A retrospective descriptive study was performed using data from the National Bureau of Statistics and Public Health Agency, on children aged 0-17. Statistical and correlation methods (Pearson coefficient and x2 test) analyzed morbidity by sex, age, and risk factors: nutrition, poverty, parental migration, and access to pediatric care Results. The number of children during the study period decreased by 63,400, while the overall disease incidence among children dropped from 870.8% to 754.6%. The most frequent conditions were respiratory diseases (530.1%), anemia (103.8%), intestinal infections (27.0%), and tumors (14.9 per 100,000 children). The study found significant correlations between morbidity and risk factors including poor housing (39.8% of rural homes lack gas), poverty (44.6% of children from rural areas), nutritional deficiencies, parental migration (20.4%), shortage of pediatricians (8 doctors per 10,000 children), and incomplete preventive examination coverage (49%). Conclusion. The hypothesis about the influence of hygienic and social factors on pediatric morbidity was confirmed. Significant disparities persist between rural and urban areas, highlighting the need for integrated hygiene education and public health measures to reduce these inequalities.
