Introducere. Traumatismele prin cădere la vârstnici reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. La nivel global, căderile sunt a doua cauză de deces accidental, cu peste 4,4 milioane de decese anual. Circa 30% dintre persoanele de 65+ ani suferă o cădere anual, 10% - severe, cu impact major asupra calităţii vieţii. Scop. Studierea practicilor curente în managementul traumatismelor prin cădere la vârstnici în vederea elaborării unui cadru intersectorial de acţiune şi consolidare a intervenţiilor medico-sociale. Material şi metode. În perioada ianuarie-iunie 2025, s-a realizat un studiu calitativ aprobat etic, prin interviuri semi structurate cu specialişti relevanţi (medici, asistenţi medicali, factori de decizie, reprezentanţi ai societăţii civile). Răspunsurile au fost înregistrate, transcrise şi analizate pentru identificarea barierelor sistemice şi a bunelor practici. Rezultate. Profesioniştii au semnalat lipsa unui protocol clinic standardizat pentru îngrijirea persoanelor cu risc şi evaluarea inconstantă a riscului de cădere în afara spitalului. Accesul la servicii sociale şi reabilitare este limitat de infrastructura neadaptată şi lipsa sprijinului la domiciliu. Ministerul Sănătăţii confirmă absenţa unei strategii naţionale dedicate, deşi problematica este reflectată în politici generale. Specialiştii în geriatrie şi reabilitare au evidenţiat fragilitatea şi comor-bidităţile ca factori de risc principali, iar reprezentaţii ONG-lor - despre nevoia de educaţie şi sprijin comunitar continu. Concluzii. Rezultatele preliminare confirmă necesitatea unei intervenţii coordonate şi intersectoriale în prevenirea căderilor la vârstnici, prin elaborarea unui cadru normativ aplicabil în comunitate, adaptarea infrastructurii şi consolidarea colaborării dintre sectorul medical, social şi societatea civilă.
Introduction. Fall-related injuries in older adults are a major public health concern. Globally, falls are the second leading cause of accidental death, accounting for over 4.4 million deaths annually. Approx. 30% of individuals aged 65 and over had at least one fall each year, with 10% seriously impacting quality of life Objective. To study current practices in the management of fall-related injuries in older adults, to develop an intersectoral framework for action and strengthening medico-social interventions. Material and methods. Between January and June 2025, a qualitative, ethically approved study was conducted through semi-structured interviews with relevant professionals, including physicians, nurses, decision-makers, and civil society representatives. All interviews were recorded, transcribed, and thematically analyzed to identify systemic barriers and good practices. Results. Professionals reported the lack of a standardized clinical protocol for the care of at-risk individuals and the inconsistent assessment of fall risk outside hospital settings. Access to social and rehabilitation services is limited by inadequate infrastructure and the lack of home-based support. The Ministry of Health confirmed the absence of a dedicated national strategy, although the issue is mentioned in broader policy documents. Geriatric and rehabilitation specialists highlighted frailty and comorbidities as key risk factors, while NGO representatives emphasized the need for ongoing education and community support. Conclusion. Preliminary findings confirm the need for a coordinated intersectoral intervention, including the development of community-applicable guidelines, improved infrastructure, and strengthened collaboration between health, social, and civil society sectors.
