Eficienţa plasmei bogate în trombocite în tratamentul parodontal

Abstract

Introducere. Regenerarea parodontală reprezintă una dintre cele mai provocatoare direcţii terapeutice din stomatologie. Terapia cu plasmă bogată în trombocite (PRP) a câştigat interes datorită conţinutului ridicat în factori de creştere autologi implicaţi în angiogeneză, proliferare şi regenerare tisulară. Scop. Determinarea eficienţei PRP în regenerarea parodontală şi impactul acesteia asupra reducerii adâncimii pungilor parodontale, câştigului de ataşament clinic şi umplerii osoase în defectele infraosoase. Material şi metode. Analiza a fost realizată pe baza unei selecţii riguroase şi exhaustive de articole ştiinţifice relevante, incluzând studii clinice randomizate, recenzii narative şi cercetări experimentale, provenite din baze de date medicale naţionale şi internaţionale accesibile online, precum PubMed, MEDLINE, Hinari şi Google Scholar. Concluzii. Terapia cu PRP este o metodă eficientă în regenerarea parodontală, reducând adâncimea pungilor şi crescând ataşamentul clinic. Asocierea cu grefe osoase îmbunătăţeşte semnificativ rezultatele terapeutice, recomandând utilizarea acesteia în practica parodontală modernă. Rezultate. Datele clinice disponibile arată că terapia cu plasmă bogată în tromboc-ite (PRP) aduce beneficii importante în regenerarea paro-dontală, mai ales în tratamentul defectelor infraosoase. Reducerea medie a adâncimii pungilor parodontale este între 1,6 şi 2,1 mm la 6 luni, iar câştigul mediu de ataşament clinic variază între 1,5 şi 2,3 mm. În defectele cu trei pereţi osoşi, utilizarea PRP combinată cu grefe osoase creşte umplerea osoasă până la 40-50%. Studiile experimentale evidenţiază activarea expresiei genelor implicate în regenerarea tisulară şi osoasă, susţinând eficienţa acestei terapii în tratamentul parodontal.

Introduction. Periodontal regeneration is a challenging field in dentistry. Platelet-rich plasma (PRP) therapy has gained interest due to its high levels of autologous growth factors involved in angiogenesis, cell proliferation, and tissue regeneration, making it a promising approach for improving clinical outcomes. Objective. To determine the efficacy of PRP in periodontal regeneration, focusing on its impact on reducing periodontal pocket depth, clinical attachment gain, and bone fill in infrabony defects. Material and methods. This analysis was conducted through a thorough and comprehensive selection of relevant scientific articles, including randomized clinical trials, narrative reviews, and experimental studies sourced from national and international medical databases accessible online, such as PubMed, MEDLINE, Hinari, and Google Scholar. Results. Available clinical data demonstrate that PRP therapy provides significant benefits in periodontal regeneration, particularly in the treatment of infrabony defects. The mean reduction in periodontal pocket depth ranges from 1.6 to 2.1 mm at 6 months, with an average clinical attachment gain between 1.5 and 2.3 mm. In three-wall defects, combining PRP with bone grafts increases bone fill up to 40-50%. Experimental studies show increased expression of genes involved in tissue and bone regeneration, further supporting the effectiveness of PRP therapy in periodontal treatment and its role in enhancing clinical outcomes. Conclusion. PRP therapy is an effective approach for periodontal regeneration, shown to reduce pocket depth and increase clinical attachment. When combined with bone grafts, it significantly enhances treatment outcomes, supporting its recommendation for use in contemporary periodontal practice.