Introducere. Diabetul zaharat tip 2 este o afecţiune asociată cu factori ce pot compromite osteointegrarea implanturilor dentare, precum riscul sporit de infecţii sau vindecarea întârziată. Totuşi, sub controlul glicemic preoperator, pacienţii cu DZ2 pot atinge rate de succes în implantare similare pacienţilor sănătoşi. Scop. Evaluarea strategiilor de management a workflow-ului cu pacienţii ce suferă de DZ2 supuşi implantării imediate, pentru a creşte rata de succes a intervenţiei şi minimiza complicaţiile postoperatorii. Material şi metode. A fost efectuată o analiză a literaturii de specialitate internaţionale cu referire la implantarea imediată la pacienţii cu DZ2. Au fost selectate studii clinice care evaluează rata de supravieţuire a implanturilor, complicaţiile periimplantare şi managementul workflow-ului în condiţii de ambulator a pacienţilor diabetici. Rezultate. Studiile şi meta-analizele evaluate indică faptul că la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 compensat, implanturile dentare inserate imediat post-extracţional au rata de supravieţuire >90%, comparabilă cu cea a pacienţilor fără diabet zaharat. Controlul glicemic deficitar e asociat cu o incidenţă crescută a complicaţiilor peri-implantare, precum peri-implanti-ta, resorbţia osoasă marginală sau dehiscenţele mucozale. Pentru minimizarea riscurilor, este recomandată optimizarea preoperatorie a nivelului de hemoglobină glicozilată (HbAlc). Concluzii. Implantarea imediată este o intervenţie sigură la pacienţii cu DZ2, dacă este asigurat un control metabolic riguros. DZ2 compensat nu este o contraindi-caţie în intervenţia de implantare imediată, însă necesită o abordare multidisciplinară şi monitorizare pe termen lung.
Introduction. Type 2 diabetes is a common metabolic disease that may compromise the osseointegration of dental implants due to a higher risk of infection or delayed wound healing. However, under proper perioperative glycemic control, T2DM patients may achieve dental implant success rates similar to non-diabetic patients. Objective. Evaluating strategies of workflow management with type 2 diabetes patients that undergo immediate implantation for optimizing the rate of success and minimise the risk of post-op complications. Material and methods. A literature search was conducted to identify studies regarding immediate implant placement in patients with type 2 diabetes mellitus. Clinical studies that showcase implant survival, peri-implant complications like mucosal dehiscenses or peri-implantitis and the management of the workflow in ambulatory conditions with T2DM patients were included. Results. Most studies and meta-analyses showcase the fact that in patients with controlled type 2 diabetes mellitus, dental implants placed immediately after tooth extraction have a rate of survival of >90%, a rate similar to healthy, non-diabetic patients. The lack of proper glycemic control is associated with a high rate of peri-implant complications like periimplantitis, marginal bone loss or mucosal dehiscenses. Measures like optimising the preoperative level of glycated hemoglobin (HbAlc). Conclusion. Immediate implantation is a safe surgical procedure for patients with T2DM, as long as proper gly-cemic control is achieved. Controlled type 2 diabetes is not a contraindication for implant surgery, although it requires a multidisciplinary approach and close, long-term monitoring.
