Introducere. Flegmonul planşeului bucal reprezintă un proces infecţios cervico-facial sever, cu un caracter extensiv şi rapid progresiv, ce interesează spaţiile sublinguale, submandibulare şi submentonier. Se remarcă prin riscul crescut de apariţie a complicaţiilor acute care pun în pericol iminent viaţa pacientului. Scop. Studiul urmăreşte analiza particularităţilor clinice şi a factorilor de risc implicaţi în evoluţia flegmonului planşeului bucal, cu accent pe optimizarea strategiilor de management şi prevenţie. Material şi metode. Studiul retrospectiv epidemiologic a cuprins 284 pacienţi diagnosticaţi cu flegmon al planşeului bucal, din totalul de 674 pacienţi internaţi în cadrul secţiei de chirurgie oro-maxilo-facială a IMU în perioada 01.01.202201.06.2025, conform sistemului ICD-10-CM după codificarea L03.2. Datele au fost prelucrate şi sintetizate în procente. Rezultate. Dintre cele 674 de cazuri înregistrate în perioada de referinţă, 284 au fost diagnosticate ca flegmon al planşeului bucal. 38,7% cazuri sunt reprezentate de femei, iar 61,3% de către bărbaţi. În 88%, infecţia a avut origine odontogenă, cu punct de plecare de la nivelul molarilor mandibulari - 88%, urmaţi de premolari - 3,5%, incisivi -1% şi canini - 0,7 %. Cazurile de etiologie non-odontogenă prezintă o incidenţă redusă: 1,8% de origine tonsilogenă şi 0,7% dermatogenă. Extinderea procesului inflamator în spaţiile adiacente a fost identificată astfel: în 7,7% din cazuri cu implicare laterofaringiană şi 6,3% cu extensie cervicală. Concluzii. Identificarea factorilor de risc specifici şi adaptarea strategiilor preventive sunt esenţiale pentru reducerea morbidităţii asociate flegmonului planşeului bucal, având în vedere că etiologia odontogenă rămâne factorul principal ce condiţionează evoluţia şi managementul procesului supurativ.
Introduction. The phlegmon of the mouth floor is a severe cervico-facial infectious process, with an extensive and rapidly progressive character, involving the sublingual, submandibular, and submental spaces. It is distinguished by an increased risk of acute complications that pose an imminent threat to the patient's life. Objective. The study aims to analyze the clinical features and risk factors underlying the progression of floor of mouth phlegmon, with a focus on enhancing management and prevention strategies. Material and methods. This retrospective epidemiological study encompassed 284 patients diagnosed with phlegmon of the floor of the mouth, selected from a total of 674 admissions to the Oral and Maxillofacial Surgery Department of IMU between 01.01.2022 and 01.06.2025, in accordance with ICD-10-CM coding L03.2. The data were processed and presented as percentages. Results. Out of 674 cases recorded during the reference period, 284 were diagnosed with phlegmon of the floor of the mouth. Female patients accounted for 38.7% of cases, while male ones represented 61.3%. In 88% of cases the infection was of odontogenic origin, primarily originating from the mandibular molars - 88%, followed by premolars - 3.5%, incisors - 1%, and canines -0.7%. Non-odontogenic cases were less common, with tonsillogenic origin accounting for 1.8% and dermato-genic for 0.7%. The spread of the inflammatory process into adjacent spaces was identified in 7.7% of cases with latero-pharyngeal involvement and 6.3% with cervical extension. Conclusion. Identifying specific risk factors and adapting preventive strategies are essential for reducing morbidity associated with floor of mouth phlegmon, given that odontogenic etiology remains the primary factor influencing both disease progression and the clinical management of this suppurative process.
