Spitalizările prin afecțiuni cardiovasculare asociate caniculei

Abstract

Rezumat. Introducere. Temperaturile ridicate cauzate de fapt de încălzirea globală, au un impact semnificativ asupra sănătății populației, mărind numărul de spitalizări. Schimbările meteorologice extreme duc la modificări în diferite organe și sisteme de organe: cardiovascular, respirator, renal, neurologic și altele. Temperaturile extreme stresează organismul, favorizând exacerbarea atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale, deshidratarea și tulburări electrolitice, stres termic. Material și metode. În cadrul cercetării a fost realizat un studiu bibliografic narativ, cu revizuirea surselor științifice, din care s-au analizat 18 studii științifice disponibile gratuit, în text deplin pe platforma: Google Scholar. Articolele științifice au fost publicate în perioada 01.01.2016 – 30.04.2024 de cercetători științifici din Italia, Finlanda, Germania, Australia, Brazilia, SUA, Vietnam, China. Aceste surse investighează interrelația dintre temperaturile ridicate ale aerului, sănătatea umană și numărul spitalizărilor pentru afecțiuni cardiovasculare, pe timp de caniculă. Rezultate. Numeroase studii au investigat mortalitatea în timpul unui val de căldură, în timp ce au existat comparativ puține studii care au cuantificat morbiditatea asociată căldurii. Canicula are un impact revelator asupra stării funcționale a sistemului cardiovascular, este asociată cu risc crescut de spitalizare pentru boli cardiovasculare în general și boli cardiovasculare specifice, inclusiv boala cardiacă ischemică, aritmii cardiace, stop cardiac. Canicula provoacă creșterea ritmului cardiac precum și dereglarea lui, vasodilatație, stres termic și in cele mai grave situații – cazuri de atac de cord, mai mult evidențiate la bolnavii cronici. Majoritatea studiilor au subliniat că primele patru zile ale unui val de căldură au avut doar efecte minore. A fost observat un efect de întârziere scurt, cu asocieri pozitive între temperaturile ridicate și spitalizările pentru boli cardiovasculare raportate în aceeași zi de expunere și între 1 și 3 zile după expunere. Dimensiunea efectelor a variat de la o țară, zonă la alta. Rezultatele studiilor sugerează că, valorile ridicate ale temperaturii aerului au crescut riscul de spitalizare a pacienților cu maladii cardiovasculare în intervalul de 0,8% (IÎ 95%: -1,6-3,3) până la 2,2% (IÎ 95%: 1,006-1,039). Riscul de spitalizare asociat valurilor de căldură este mai mare în zonele de Nord decât în cele Sud, fiind de 7,5% (IÎ 95%: 1,1–14,4) față de -1,2% (IÎ 95%: -2,6–2,3), pentru variațiile temperaturii diurne sunt de 0,7% (IÎ: 95:, 1,002-1,012). Au existat asocieri pozitive între zilele caniculare și internările din cauza infarctului miocardic și a bolilor cerebrovasculare. În schimb, riscul de internare pentru aritmie a scăzut cu 20,8% (IÎ 95%: 8,0-31,8) în timpul valurilor de căldură. Unele studii prezintă date despre o cotă de până la 30% de internări în zilele caniculare pentru maladiile sistemului cardiovascular. Rezultatele publicate indică faptul că bolile cardiovasculare sunt cea mai semnificativă cauză a spitalizărilor pentru populația cu vârsta peste 60 de ani în timpul valurilor de căldură. Concluzii. Afecțiunile cardiovasculare legate de evenimentele meteorologice extreme pot fi prevenite. Prin urmare, medicii și alți profesioniști din domeniul medical trebuie să ia măsuri pentru a preveni bolile cardiovasculare în timpul valurilor de căldură, să explice pacienților metodele de acțiune pe timpul perioadei de căldură extremă, care va contribui la reducerea riscului de probleme de sănătate asociate caniculei și la menținerea unei stări de bine.