Introduction. Medication management is a complex, high-risk component of healthcare and remains vulnerable to
errors that might affect patient safety and operational efficiency. This systematic review aimed to evaluate
risk assessment strategies used in medication management and to synthesize evidence regarding their
impact on patient safety and operational performance.
Materials and methods. A systematic review was conducted following PRISMA 2020 guidelines. Comprehensive searches of
the Scopus and PubMed databases identified peer-reviewed studies published between 2020 and
2025. Using the PICOS framework, eligible studies evaluated risk assessment strategies within medication-use processes and reported patient-related safety and/or efficiency outcomes. Data were
analysed through thematic synthesis.
Results. Sixteen studies met the inclusion criteria. Proactive risk assessment strategies—notably Failure Mode
and Effects Analysis and its variants—were widely implemented across medication-use processes,
particularly in high-risk settings. Their use improved the identification and prioritization of medication-related risks, reduced error rates or risk scores, bolstered compliance with safety protocols, and
optimized workflow organization and resource allocation. Technology-driven tools further enhanced
effectiveness by enabling standardization and continuous monitoring.
Conclusions. Structured risk assessment strategies measurably improve patient safety and operational efficiency
in medication management. Further longitudinal and comparative research is required to evaluate
long-term clinical and economic outcomes.
Introducere. Managementul medicației reprezintă o componentă complexă și cu risc ridicat a sistemului de sănătate, caracterizată prin vulnerabilități persistente, care afectează siguranța pacientului și eficiența
operațională. Această revizuire sistematică a examinat strategiile de evaluare a riscurilor utilizate în
managementul medicației și a sintetizat dovezile, privind impactul acestora asupra siguranței pacientului și eficienței operaționale.
Materiale și metode. A fost realizată o revizuire sistematică conform ghidului PRISMA 2020. Căutările efectuate în bazele de
date Scopus și PubMed au identificat studii evaluate de colegi (peer-reviewed), publicate în perioada
2020–2025. Utilizând cadrul PICOS, au fost incluse studiile care au evaluat strategii de evaluare a riscurilor în cadrul proceselor de utilizare a medicamentelor și au raportat rezultate privind siguranța și/
sau eficiența. Datele au fost analizate prin sinteză tematică.
Rezultate. Șaisprezece studii au îndeplinit criteriile de includere. Strategiile proactive de evaluare a riscurilor, în
special analiza modurilor de defectare și a efectelor acestora (Failure Mode and Effects Analysis –
FMEA) și variantele sale, au fost frecvent aplicate în procesele de utilizare a medicamentelor, în special
în contexte cu risc înalt. Aplicarea acestora a îmbunătățit identificarea și prioritizarea riscurilor asociate medicației, a redus ratele erorilor sau scorurile de risc, a consolidat conformitatea cu practicile de
siguranță și a optimizat organizarea fluxurilor de lucru și utilizarea resurselor. Instrumentele susținute
de tehnologie au crescut eficiența prin facilitarea standardizării și monitorizării continue.
Concluzii. Strategiile structurate de evaluare a riscurilor contribuie la îmbunătățirea siguranței pacientului și a eficienței operaționale în managementul medicației. Sunt necesare cercetări longitudinale și comparative
suplimentare pentru a evalua rezultatele clinice și economice pe termen lung.
