| dc.contributor.author | Corețchi, Liuba | |
| dc.contributor.author | Overcenco, Ala | |
| dc.contributor.author | Ababii, Aurelia | |
| dc.contributor.author | Gîncu, Mariana | |
| dc.contributor.author | Capatîna, Angela | |
| dc.date.accessioned | 2026-06-04T07:16:06Z | |
| dc.date.available | 2026-06-04T07:16:06Z | |
| dc.date.issued | 2026 | |
| dc.identifier.citation | COREȚCHI, Liuba; Ala OVERCENCO; Aurelia ABABII; Mariana GÎNCU and Angela CAPATÎNA. Radon risk communication, awareness and perception: results of a national public opinion survey in the Republic of Moldova. One Health & Risk Management. 2026, vol. 7, no. 2, pp. 50-62. ISSN 2587-3466. https://doi.org/10.38045/ohrm.2026.2.03 | en_US |
| dc.identifier.issn | 2587-3466 | |
| dc.identifier.uri | CZU: [614.7:546.296+303.425.6](478) | |
| dc.identifier.uri | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/33394 | |
| dc.description.abstract | Introduction. Radon is a naturally occurring radioactive gas, recognized as a leading cause of lung cancer among non-smokers. The level of public radon awareness remains low in many countries. The study presents the results of a public opinion survey in the Republic of Moldova within the IAEA STEAM Project (RER9153), aiming to assess public awareness, risk perception, and willingness to undertake radon mitigation measures. Materials and methods. A structured questionnaire was administered to 391 adults across 20 districts and 2 municipalities during December 2020–February 2021. Statistical analysis was used to assess associations among radon knowledge levels and socio-demographic variables. Results. Showed that 75.4% of respondents knew little or nothing about radon, although 64.5% considered home radon testing a priority. More than half were unaware of how testing is performed, and approximately 30% believed that ventilation could replace testing. While 84.9% correctly linked radon to lung cancer, many associated it with unrelated diseases. Family doctors and public health institutions were the most trusted sources but were rarely used, whereas the internet and social media were frequently used but were less trusted. Radon was perceived as posing a lower risk than nuclear accidents and food contamination. Conclusions. The findings revealed significant knowledge gaps and misconceptions among communities, underscoring the need for targeted, evidence-based risk communication strategies using trusted healthcare channels to promote awareness and action regarding indoor radon exposure. | en_US |
| dc.description.abstract | Introducere. Radonul este un gaz radioactiv natural, recunoscut, la nivel internațional, drept una dintre principalele cauze majore ale cancerului bronhopulmonar în rândul nefumătorilor. În pofida celor menționate, nivelul de informare a populației cu privire la riscurile asociate expunerii la radon rămâne redus în numeroase țări. Studiul prezintă rezultatele unui sondaj de opinie publică, realizat în Republica Moldova, în cadrul Proiectului STEAM (RER9153) al AIEA, având ca scop evaluarea nivelului de informare a populației privind expunerea la radon, a percepției riscului și a disponibilității populației de a aplica măsuri de prevenție. Materiale și metode. Un chestionar structurat a fost propus unui eșantion de 391 de persoane adulte din 20 de raioane și 2 municipii, în perioada decembrie 2020 – februarie 2021. În vederea evaluării asocierilor dintre nivelul de cunoștințe despre radon și variabilele socio-demografice, s-a efectuat analiza statistică a datelor. Rezultate. Rezultatele au demonstrat că 75,4% dintre respondenți posedau puține informații sau nu știau nimic despre radon, deși 64,5% considerau testarea locuinței la radon drept o prioritate. Majoritatea nu cunoșteau metodele de testare, iar aproximativ 30% au considerat, în mod eronat, că aerisirea locuinței poate substitui testarea. Deși, 84,9% dintre subiecți au asociat corect expunerea la radon cu riscul de cancer bronhopulmonar, au fost raportate și asocieri greșite cu alte afecțiuni. Medicii de familie și instituțiile de sănătate publică au fost considerate drept cele mai credibile surse de informare, dar la care s-a apelat în rare cazuri. În ansamblu, radonul a fost perceput ca un risc mai redus, comparativ cu accidentele nucleare sau contaminarea alimentelor cu radionuclizi. Concluzii. Constatările studiului evidențiază lacune semnificative la nivel de cunoștințe ale populației vizând radonul și relevă necesitatea aplicării unor strategii mai eficiente de comunicare a riscului pe care îl prezintă acesta, prin canale credibile din domeniul sănătății publice. | en_US |
| dc.language.iso | en | en_US |
| dc.publisher | Asociația de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova | en_US |
| dc.relation.ispartof | One Health & Risk Management | en_US |
| dc.subject | radon | en_US |
| dc.subject | opinion survey | en_US |
| dc.subject | risk perception | en_US |
| dc.subject | radon exposure | en_US |
| dc.subject | risk communication | en_US |
| dc.subject | public health | en_US |
| dc.subject.ddc | CZU: [614.7:546.296+303.425.6](478) | en_US |
| dc.title | Radon risk communication, awareness and perception: results of a national public opinion survey in the Republic of Moldova | en_US |
| dc.title.alternative | Comunicare, conștientizare și percepție riscului de radon: rezultatele unui sondaj național de opinie publică în Republica Moldova | en_US |
| dc.type | Article | en_US |