Conținutul de acid ascorbic în speciile de gimnosperme

Abstract

INTRODUCERE. Gimnospermele fac parte din filumul Pinophyta și reprezintă în grup vechi de plante cu sămânța golașă, recunoscute pentru potențialul sporit de adaptabilitate la factorii mediului, valoarea lor ecologică, ornamentală și industrială, utilizarea în etnomedicină și fitoterapia științifică contemporană. Speciile de gimnosperme sinetizează și servesc ca surse de numeroși metaboliți secundari cu potențial terapeutic – rezine, uleiuri esențiale, flavonoide, taninuri, acizi fenolici și vitamine. Un interes major prezintă acidul ascorbic (vitamina C) cunoscut ca: un bun antioxidant hidrosolubil cu rol în procesele redox și protecția împotriva stresului oxidativ; vitaminizant în forme farmaceutice ți formule cosmetice; un mediator în procesele metabolice vitale ale organismului uman. SCOPUL STUDIULUI. Detereminarea conținutulului de acid ascorbic în lăstarii vegetativi (turiones) la 10 specii de gimnosperme (P. sylvestris, P. nigra, P. mugo, A. concolor, A. alba, P. abies, P. sinensis, J. communis, J. sabina, T. baccata). MATERIAL ȘI METODE. În calitate de material biologic au servit lăstarii vegetativi recoltați din colecția GBN „Alexandru Ciubotaru” pe perioada lunii aprilie anul 2025 de la 10 specii de gimnosperme: Pinus sylvestris L., P. nigra G.F.Arnold, P. mugo Turra , Abies concolor (Gordon & Glend.) Lindl. ex Hildebr., A. alba Mill., Picea abies (L.) H. Karst., Pseudotsuga sinensis Dode – din familia Pinaceae; Juniperus communis L., J. sabina L. – familia Cupressaceae; Taxus baccata L. – familia Taxaceae. Dozarea acidului ascorbic s-a efectuat prin metoda titrimetrică, cu soluție de 2,6diclorfenolindofenolat. REZULTATE. Datele obținute în rezultatul la trei repetări denotă că conținutul acidului ascorbic în lăstarii vegetativi la speciile de gimnosperme analizate variază de la 154.7 la sp. A. concolor până la 280.0 mg/g în sp. P. sylvestris. Analiza rezultatelor arată că conținutul de acid ascorbic (mg/g ) în lăstarii vegetativi la speciile studiate în următoarea succesivitate (în descreștere): 280.0 – P. sylvestris; 279.3 – P. sinensis; 259.2 – T. baccata; 251.8 – J. communis; 232.0 – J. sabina; 197.4 – P. abies; 190.9 – A. alba; 157.0 – P. nigra și P. mugo; 154.7 – A. concolor. Analiza evidențiază variații importante privind conținutul de acid ascorbic între speciile studiate. Constatăm că conținutul acidului ascorbic variază în lăstarii vegetativi al speciilor de gimnosperme și nu corelează cu apartenența taxonomică, nici la nivel de gen, nici la nivel de familie. CONCLUZII. Studiul demonstrează că lăstarii vegetativi la speciile de gimnosperme analizate (P. sylvestris, P. nigra, P. mugo, A. concolor, A. alba, P. abies, P. sinensis, J. communis, J. sabina, T. baccata) pot servi ca surse de materie primă bogată în conținut de acid ascorbic. Conținutul acidului ascorbic variază în lăstarii vegetativi al speciilor de gimnosperme de la 154.7 la sp. A. concolor până la 280.0 mg/g în sp. P. sylvestris și nu corelează cu apartenența taxonomică, nici la nivel de gen, nici la nivel de familie.