Amigdalita şi febra reumatică acută – aspecte de etiopatogenie

Abstract

The incidence of rheumatic fever has declined in industrialized countries since the 1950s and now has an annual incidence of around 0.5 cases per 100,000 children of school age. In developing countries it remains an endemic disease with annual incidences ranging from 100 to 200 per 100,000 school-aged children and is a major cause of cardiovascular mortality. The current concept is that the disease results from the host’s poorly adapted autoimmune response to group A β-haemolytic streptococci. The risk of developing rheumatic fever following untreated tonsillopharyngitis is 1% in the civilian population.

În ţările industrializate cazurile de febră reumatică s-au redus începind cu anul 1950 şi în prezent se înregistrează aproximativ 0,5 cazuri la 100.000 copii de şcoală. În ţările dezvoltate, febra reumatică rămîne o boală endemică si reprezintă o cauză majoră în mortalitatea cardiovasculară, înregistrînd aproximativ 100-200 copii la 100.000 copii cu vîrstă şcoalară. Boala rezultă în urma răspunsului autoimun slab adaptat la grupa streptococului grupa A β-haemolitic. Riscul de apariţie a febrei reumatice în urma infecţiei amigdaliene netrate este de 1% la populaţia civilizată.