Folosirea amnioinfuziei transabdominale în caz de rupere prematură a membranelor pretermen

Abstract

Premature rupture of membranes between 22-34 weeks is associated with high level of neonatal mortality and morbidity. During 2005 year in obstetrical-gynecological hospital clinic of Chisinau were performed a series of transabdominal amnioinfusions in 9 women with PROM (gestational ages: two patients – 22 weeks, the others – 29-30 weeks). In the amniotic cavity was inserted a permanent catheter (epidural catheter) and intermittent amnioinfusions with warm saline fluid were made daily in the first week of treatment. Then procedures were repeated with 1-3 day interval in the volume according to the ultrasound data. This procedure was associated with bed rest, tocolysis, antibiotic prophylaxis and fetal pulmonary maturation therapy. The pregnancy was prolonged for 5-10 weeks, the labor occurred at 31-37 weeks. The indication for labor induction was the appearance of the signs of infection. All the babies were in the breach presentation and were delivered vaginally. During the first year of life in these children we haven‘t revealed any physical and psychic abnormalities.

Nasterea prematura este o problema clasica a obstetricii moderne şi are un impact social deosebit, fiind, alături de malformaţiile congenitale, cea mai importantă sursă de morbiditate şi mortalitate neonatală, cu consecinţe tardive invalidizante. Cea mai frecventă cauză a naşterilor premature este ruperea prematură a membranelor amniotice (RPPA), incidenţa căreia în patologia dată constituie până la 35%. Noi am executat amnioinfuzii transabdominale fracţionate la 9 gravide cu RPPA. Într-un 2 cazuri RPPA a survenit la termenul sarcinii de 21-22 săptămâni, la altele – la 29-30 săptămâni de sarcină. S-au indicat şi tratamente tocolitice cu β-adrenomimetice, antibacteriene, spasmolitice şi vitaminoterapia cu antioxidante. Îndicaţiile pentru declanşarea travaliului au fost apariţia semnelor de infecţie şi convingerea că astfel se diminuează riscul diferitor incidenţe. Naşterea a urmat per vias naturalis, pentru inducţie fiind utilizate prostoglandine şi/sau oxitocina,a evoluat fără particularităţi, născându-se feţi cu masa de 1900- 2700 g. fără semne de hipoplazie pulmonară, deformaţii scheletice sau septicemie neonatală.