Particularităţile endocarditei infecţioase la pacienţii cu proteze valvulare

Abstract

Prosthetic valve endocarditis (EIVP) is a microbial or fungal infection in patients with prosthetic heart valves. EIVP is considered to be the most severe form of infective endocarditis (IE) with an incidence of 0,3–1,2% of patients per year and growing at 1–6% of patients with prosthetic heart valves, affecting most frequently men. EIVP is divided into two forms: early - developing in the first year after surgery and late - after one year after surgery, which differ significantly in etiology, evolution and behavior treatment. The risk of EIVP is greater in the first three months after valve replacement, and rises until the sixth month with a gradual decline over the next 12 months postoperatively. EIVP is a serious disease with obscure clinical manifestations, often masked, with severe complications: congestive heart failure, kidney failure, thromboembolism, myocarditis, pericarditis, neurological complications, with a high mortality rate.

Endocardita infecţioasă a valvelor protezate (EIVP) este o infecţie microbiană sau fungică la pacienţii cu proteze valvulare. EIVP reprezintă cea mai severă formă de endocardită infecţioasă (EI) cu o incidenţă de 0,3 – 1,2% pacienţi pe an şi se dezvoltă la 1 – 6% din pacienţii cu proteze valvulare, afectând mai frecvent bărbaţii. EIVP precoce se dezvoltă în primul an postoperator, iar cea tardivă după un an de la protezarea valvulară. Aceste forme de EIVP diferă semnificativ în etiologie, evoluţie şi conduita de tratament. Riscul de dezvoltare a EIVP este mai înalt în primele trei luni după protezarea valvulară, şi rămâne în creştere până în luna a 6-a cu o scădere treptată în următoarele 12 luni postoperator. EIVP este o patologie gravă, cu manifestări clinice obscure, adeseori mascate, cu complicaţii severe: insuficienţă cardiacă congestivă, insuficienţă renală, tromboembolii, miocardite, pericardite, complicaţii neurologice, cu o rată înaltă a mortalităţii.