dc.contributor.author |
Rotaru, Larisa |
|
dc.contributor.author |
Groppa, Liliana |
|
dc.contributor.author |
Pascari-Negrescu, Ala |
|
dc.contributor.author |
Agachi, Svetlana |
|
dc.contributor.author |
Chiaburu, Lealea |
|
dc.date.accessioned |
2019-06-25T16:11:29Z |
|
dc.date.available |
2019-06-25T16:11:29Z |
|
dc.date.issued |
2011 |
|
dc.identifier.citation |
ROTARU, Larisa, GROPPA, Liliana, et al. Afectarea renală în gută (revista literaturii). In: Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 12-a. Chişinau: СEP Medicina, 2011, vol. 3: Probleme actuale în medicina internă, pp.125-129. |
en_US |
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/4477 |
|
dc.description |
Departamentul Medicina Internă, Clinica Medicală nr.5, Disciplina Reumatologie
USMF “Nicolae Testemiţanu” |
en_US |
dc.description.abstract |
After arthritis, kidney disease is the most common clinical manifestation of
hyperuricemia. This is manifested by the appearance of urate nephropathy, uric acid tubulopatily,
stones from the uric acid. Primary gout leads to the development of nephropathy in 15% of
patients, whereas in secondary gout nephropathy occurs in a larger number of patients (while
taking medication, because of adherence of diabetes, hypertension, etc.).
După artrită, cea mai răspândită manifestare clinică a hiperuricemiei este reprezentată
prin afectarea renală. Ea se manifestă prin apariţia a nefropatiei uratice, tubulopatiei urice,
calculilor formaţi din acid uric. Gută primară duce la dezvoltarea nefropatiei în 15% dintre
pacienţi, în timp ce în gută secundară - nefropatia apare la un număr mai mare de pacienţi (pe fon
de administrarea medicamentelor, din cauza asocierii cu diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunii
arteriale, etc). |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
CEP Medicina |
en_US |
dc.title |
Afectarea renală în gută (revista literaturii) |
ro |
dc.title.alternative |
Kidney involvement in gout |
en_US |
dc.type |
Article |
en_US |