Rinomanometria ca metodă de evaluare a funcţiei respiraţiei nazale la bolnavii cu patologia nasului

Abstract

acoustic rhinometry. These two methods provide complementary and important objective information concerning the nasal airflow. In general, rhinomanometry provides information about nasal airway flow and resistance, while acoustic rhinometry shows the anatomic crosssectional area, the geometry of the nasal cavity. The theoretical base of rhinometry and data about its practical application by performing a clinical randomized study, which had the purpose to appreciate the efficiency of rhinomanometrical method in comparison to Vlalzell’s method in pacients suffering from surgical pathology of the nose and with obstructed nasal breathing syndrome are set out in this article.

Metodele obiective de bază folosite pentru măsurarea permeabilităţii şi rezistenţei nazale sunt rinomanometria şi rinometria acustică. Aceste metode sunt complementare şi redau în mod obiectiv datele despre fluxul aerian nazal. În general, rinomanometria permite a aprecia fluxul aerian nazal şi rezistenţa, pe cînd rinometria acustică – diametrul transversal al cavităţii nazale şi geometria ei. În prezentul articol sunt expuse bazele teoretice ale rinomanometriei şi prezentate datele aplicării ei în practică, prin efectuarea unui studiu clinic randomizat, ce urmăreşte scopul de a aprecia eficacitatea metodei rinomanometriei în comparaţie cu metoda Vlalzell la pacienţii cu patologia chirurgicală a nasului şi sindrom de obstrucţie nazală.