dc.identifier.citation |
ANTOCI, Victoria, GREJDIERU, Alexandra et al. Endocardita infecțioasă cu afectarea tuturor valvelor cardiace (Caz clinic). In: Anale Științifice ale IP USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 14-a. Chișinău: CEP Medicina, 2013, vol. 3: Probleme actuale în medicina internă, pp. 79-82. |
en_US |
dc.description.abstract |
Infectious endocarditis (IE) is an endovascular microbial infection of cardiovascular
structures (native valves, ventricular or atrial endocardum), including endarteritis of large
intrathoracic vessels (patent atrial chanal in arteriovenous shunts, in aortic coarctation) or intracardiac foreign body (prosthetic valves, intracardiac pacemaker or defibrillator) revealed bloodstream infection [2]. The annual incidence of IE varies from 1.9 to 6.2 cases per 100,000
persons / year, with the growing trend in some new clinical variants [3]. The aortic valve IE is affected - in 40% [4]. Infectious endocarditis develops most frequently in males, sex ratio ranging from 1.5 to 2.5 [1, 5]. In 55-75% can be identified predisposing conditions: rheumatic and congenital heart disease, mitral valve prolapse, degenerative cardiopathy and hypertrophic cardiomyopathy or intravenous drug abuse, dental extractions [1, 4]. In 85-90% of cases IE affect the left heart and only in 5-10% it is affected right heart, mainly in intravenous drug users
2, 4]. Cardiac complications present the highest risk and lead to high mortality. Infective
endocarditis remains a severe disease with high morbidity and mortality although both for diagnostics and advanced therapeutic procedures [2, 3]. We present a clinical case of a 62 years old man with IE of mixed etiology (streptococcus, staphylococcus, fungal), affecting all heart valves, complicated with myocardial abscess, that was resolved conservative and surgical.
Endocardita infecţioasă (EI) este o infecţie microbiană endovasculară a structurilor
cardiovasculare (valve native, endocard ventricular sau atrial), inclusiv endarterita vaselor
intratoracice mari (în canal arterial patent, în şunturi arteriovenoase, în coarctaţie de aortă), sau a
corpilor intracardiaci străini (valve protetice, pacemaker sau defibrilator intracardiac), infecţie
relevată în fluxul sangvin [2]. Incidenţa anuală a EI variază între 1,9–6,2 cazuri la 100.000
persoane/an, cu tendinţa de creştere în unele variante clinice noi [3]. Cea mai afectată în EI este
valva aortală – în 40% [4]. Endocardita infecţioasă se dezvoltă mai frecvent la bărbaţi, raportul
dintre sexe variază de la 1,5 până la 2,5 [1, 5]. La 55-75% pot fi identificate condiţiile
predispozante: cardiopatii reumatismale şi congenitale, prolaps de valvă mitrală, cardiopatii
degenerative şi cardiomiopatii hipertrofice sau abuz de medicamente intravenoase, extractii
dentare [1, 4]. În 85-90% din cazuri EI afectează cordul stâng şi numai în 5-10% afectează
cordul drept, preponderent la utilizatorii de droguri intravenoase [2, 4]. Complicaţiile cardiace
prezintă cel mai înalt risc şi conduc la o mortalitate înaltă. Endocardita infectioasă ramîne o maladie severă cu morbiditate si mortalitate înalta deşi atât metodele de diagnostic, cât şi
procedurile terapeutice au avansat [2, 3]. Prezentăm un caz clinic a unui bărbat de 62 ani cu EI
de etiologie mixtă (streptococică, stafilococică, fungică), cu afectarea tuturor patru valve
cardiace, complicată cu abces miocardic, rezolvată conservativ şi chirurgical. |
en_US |