Abstract:
The more detailed knowledge of pathophysiology of major vascular diseases, in
particular those of atherotrombotic etiology, led to identification of new risk factors and to
understanding of the complex pathogenic relationship among them, but also to the discovery of
some interferences with other pathologic entities. In this context, the definition of the metabolic
syndrome as an entity in which visceral obesity is the key-element, brings into discussion new
elements as the role of chronic, low-grade inflammation in the pathogeny of cardio and
cerebrovascular diseases and also multiple neuroendocrine interferences, where the involvement
of brain structures, both as central regulatory element and as a lesional target, is particulary
complex and still far of being completely known. Clinical and experimental studies revealed
important interferences between the metabolic syndrome and the risk of stroke, cognitive
decline, neuroendocrine disorders induced by nocturnal physiologic sleep deprivation, changes
of neuronal signaling activity induced by certain neuroleptic drugs. All these aspects are
important not only for understanding the pathogenic mechanisms of neurologic and vascular
disorders, but also for developing new strategies for monitoring and management of major
importance in multiple clinical domains as neurology, cardiology, diabetology, neurologic
rehabilitation and not at last psychiatry.
Cunoaşterea din ce în ce mai aprofundată a fiziopatologiei bolilor vasculare majore, în
special a celor aterotrombotice, a dus la identificarea unor noi factori de risc precum şi la
stabilirea unor relaţii patogenice complexe între unii dintre aceştia precum şi la descoperirea
unor interferenţe cu alte aspecte ale patologiei. În acest context, definirea sindromului metabolic
ca o entitate ce are ca element central obezitatea viscerală aduce în discuţie elemente noi precum
rolul inflamaţiei cronice de grad scăzut în patogenia bolilor cardio- şi cerebrovasculare, precum
şi multiple interferenţe neuroendocrine în care participarea structurilor cerebrale atât ca element
central reglator, cât şi ca ţintă lezională este deosebit de complexă şi încă departe de a fi complet
cunoscută. Studiile experimentale şi clinice au evidenţiat interferenţe importante între sindromul
metabolic şi riscul de accidente vasculare cerebrale, declinul cognitiv, tulburările neuroendocrine
induse de privarea de somn de noapte fiziologic, modificări ale semnalizării neuronale induse de
o serie de medicamente neuroleptice. Toate aceste aspecte au implicaţii nu numai în înţelegerea
mecanismelor patogenice ale afecţiunilor neurologice şi vasculare, dar şi în dezvoltarea unor
strategii noi de monitorizare şi tratament de importanţă majoră în multiple domenii clinice
precum neurologia, cardiologia, diabetologia, recuperarea neurologică şi nu în ultimul rând
psihiatria.
