Rezumat.
Introducere. Inserarea implantelor dentare a devenit o procedură de rutină în reabilitarea pacienţilor edentaţi. Există o tendinţă de creştere a prevalenţei afecţiunilor periimplantare. Nu există o metodă predictibilă de tratament. Utilizarea unor noi metode de debridare mecanică în tratmentul nonchirurgical sunt importante în prevenţia şi tratamentul afecţiunilor periimplantare. Material şi metode. După aplicarea criteriilor de includere şi de excludere, în studiu au fost incluşi 59 de pacienţi, fiecare cu câte, cel puţin, un implant diagnosticat cu mucozită sau periimplantită. Aceştea au fost randomizaţi în 2 grupuri: grupul de studiu (GS) – 29 de pacienţi şi grupul de control (GC) – 30 de pacienţi. În GS, pe lângă tratamentul clasic, s-a efectuat debridarea aero-abrazivă cu PROPHYflex perio şi pulbere de glicină. Indicatorii clinici (mPI, mBoP şi PiPD) şi cei microbiologici au fost analizaţi iniţial şi la 6 luni de la tratament. Datele primare au fost numerizate şi analizate statistic prin intermediul softului Statistical Package for Social Sciences (SPSS), versiunea 23. Datele sunt prezentate sub formă de medie şi eroare standard. Testul statistic aplicat a fost t-Student bicaudal nepereche, iar un p<0,05 a fost considerat statistic semnificativ. Rezultate. Toţi cei 59 de pacienţi incluşi au finalizat studiul. În GS şi, respectiv, GC, rezultatele au fost: PiPD de 5,55±0,73 mm şi de 5,73±0,78 mm iniţial, iar la 6 luni – de 4,27±0,59 mm şi de 4,63±0,71 mm, respectiv; mPI a fost redus semnificativ în ambele grupuri, iar mBoP s-a redus mai mult în GS faţă de GC. Rezultatele microbiologice au prezentat o reducere mai mare a cantităţii totale bacteriene în GS faţă de GC. Concluzii. Prelucrarea chineto-mecanică cu utilizarea PROPHYflex perio a demonstrat o reducere semnificativă statistic a valorilor indicatorilor clinici şi microbiologici, în comparaţie cu metoda convenţională, atât iniţial, cât şi la 6 luni de la tratament.
Abstract.
Introduction. Inserting dental implants has become a routine procedure in edentulous patients’ rehabilitation. There is an increase in prevalence of peri-implant conditions. There is no predictable method of treatment. Usage of new methods of mechanical debridement in non-surgical treatment are important in prevention and treatment of peri-implant conditions. Material and methods. After applying inclusion and exclusion criteria, 59 patients were enrolled in the study. Each of them had at least 1 implant diagnosed with mucositis or peri-implantitis. Patients were randomized into 2 groups: Study Group (GS) – 29 patients, and Control Group (GC) – 30 patients. Patients from GS, besides classic treatment, also had air-abrasive debridement with PROPHYflex perio and glycine powder. Clinical parameters (mPI, mBoP and PiPD) and microbiology parameters were assessed at the beginning and at 6 months distance. Primary data was digitized and statistically analyzed using Statistical Package for Social Sciences (SPSS), version 23. Data are presented as mean value and standard error. Statistical test applied was two-tailed unpaired t-student test, and a p value of <0.05 was considered statistically significant. Results. All 59 patients included in the study finalized the study. In GS and GC respectively, the results were: PiPD of 5.55±0.73 mm and 5.73±0.78 mm initially, and at 6 months distance 4.27±0.59 mm and 4.63±0.71 mm respectively; mPI was significantly reduced in both groups, and mBoP was lower in GS comparing to GC. Microbiology results showed lower bacterial load in GS comparing to GC. Conclusions. Kinetical-mechanical processing with PROPHYflex perio showed a significant statistical reduction of clinical and microbiological parameters, comparing to conventional method, both initially and at 6 months distance.
