Prevalenţa şi impactul obezităţii în insuficienţa cardiacă: riscuri şi monitorizare timp de şase luni

Abstract

Introducere. Insuficienţa cardiacă este o problemă majoră de sănătate care duce la creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Prin urmare, identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a diagnosticului precoce al bolii ar trebui să fie o prioritate. În acest context, scopul studiului a fost determinarea prevalenţei, impactului prognostic şi riscurilor obezităţii la pacienţii spitalizaţi cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie intermediară sau redusă. Material şi metode. Au fost înrolaţi prospectiv 149 de pacienţi. Insuficienţa cardiacă a fost definită utilizând criteriile ghidului Societăţii Europene de Cardiologie din 2016. Au fost recrutaţi doar pacienţi cu fracţie de ejecţie intermediară (40- 49%) sau redusă (<40%). Rezultate. Indicele masei corporale (IMC) crescut a fost un factor de risc pentru diabet şi sindromul cardiorenal de tip 2. Comparativ cu persoanele cu greutate normală sau supraponderale (IMC de la 18,5 până la 29,9 kg/m2 ), pacienţii obezi (IMC ≥30 kg/m2 ) au avut un risc relativ pentru diabet de 1,58 (95%CI 1,10 – 2,27, p<0,05). Riscul relativ pentru sindromul cardiorenal de tip 2 a fost de 1,28 (95%CI 0,94 – 1,74, p=0,12) în cazul pacienţilor obezi. La pacienţii normoponderali, mortalitatea la şase luni a fost de 31,25%, comparativ cu 6,82%, la subiecţii supraponderali şi de 20,22% – la obezi; riscul relativ a fost de 1,42 (95%CI 0,69 – 2,93, p=0,34). Indicele crescut al masei corporale a fost un factor de risc pentru apariţia accidentelor cardiovasculare: RR=2,02 (95%CI 0,85 – 4,79, p=0,1). Rata de re-spitalizare a fost de 66,29% la obezi, comparativ cu 43,75% la pacienţii care nu sufereau de obezitate. Concluzii. Obezitatea este prevalentă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Deşi acesti pacienţi au mai multe comorbidităţi, au rata mortalităţii şi a re-spitalizării mai reduse decât subiecţii normoponderali.

Introduction. Heart failure is a major health problem that leads to increased morbidity and mortality. Therefore, identification and management of risk factors and preclinical phases of the disease should be a priority. In this context the aim of the study was to determine the prevalence, risks and prognostic impact of obesity in hospitalized patients with mid-range or reduced ejection fraction heart failure. Material and methods. We prospectively enrolled 149 patients. Heart failure was defined using the European Society of Cardiology criteria, but only patients with mid-range (40- 49%) or reduced ejection fraction (<40%) on echocardiography were recruited. Results. Higher body mass index was a risk factor for diabetes and type 2 cardio-renal syndrome. Compared with persons who had normal weight or overweight (BMI, 18.5 to 29.9 kg/m2 ), the relative risk for diabetes was 1.58 (95%CI 1.10 to 2.27, p<0.05) for obese (BMI≥30 kg/m2 ). The relative risk for type 2 cardio-renal syndrome was 1.28 (95%CI 0.94 to 1.74, p=0.12) for obese patients. Six months mortality of lean heart failure patients was increased (31.25% vs. 6.82% and 20.22%) in overweight and obese subjects; the relative risk was 1.42 (95%CI 0.69 to 2.93, p=0.34). Higher body mass index was a risk factor for cardiovascular events occurrence: RR=2.02 (95%CI 0.85 to 4.79, p=0.1). The rehospitalization rate was 66.29% in obese vs. 43.75% in non-obese patients. Conclusions. Obesity is common for heart failure patients. Such patients have more comorbidities but lower mortality and re-hospitalization rate comparative to lean subjects.