Abstract:
Introducere
Accidentul vascular cerebral (AVC) este problema medicosocială majoră, fiind a doua cauză de deces în majoritatea ţărilor
industrializate şi principala cauză de handicap la adulţi. Cel puţin
30% din supravieţuitorii AVC sunt incomplet restabiliţi, iar alte
20% necesită asistenţă în activitatea cotidiană, astfel impunând
cheltuieli economice enorme. În Republica Moldova, în 2010 au
fost înregistrate 57 699 bolnavi care au suportat un accident vascular cerebral. Din totalul morbidităţii prin AVC 35 387 (61,33%)
sunt cu hipertensiune arterială şi 22 312 (38,67%) sunt cazuri
fără hipertensiune arterială. Studii prospective arată că această
afecţiune creşte an de an, atât ca incidenţă cât şi ca prevalenţă,
apreciindu-se de experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, că
accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030
principala cauză de mortalitate.
Material şi metode
Datele au fost obţinute pe baza studierii fişelor de solicitare
a pacienţilor cu accident vascular cerebral (AVC), care au fost
asistaţi de serviciul AMU din municipiul Chişinău, în anul 2011,
utilizând metoda epidemiologiei descriptive pentru studierea
structurii morbidităţii şi mortalităţii pacienţilor cu AVC.
Rezultate obţinute şi discuţii
În anul 2011 au fost studiate 2024 de fişe de solicitare AMU a
pacienţilor cu diagnosticul stabilit de accident vascular cerebral,
dintre care 929 (46%) – bărbaţi şi 1095 (54%) – femei. Conform vârstei pacienţii au fost repartizaţi după cum urmează: < 40 de
ani – 86 de pacienţi, 40-50 de ani – 141 de pacienţi, 50-60 de ani –
428 de pacienţi, 60-70 de ani – 558 de pacienţi şi > 70 de ani – 811
pacienţi. Din totalul cazurilor de accidente vasculare cerebrale,
AVC ischemic constituia 1468 de cazuri, AVC hemoragic – 256
de cazuri şi atac ischemic tranzitor – 300 de cazuri.
Concluzii
1. 1. Femeile au suportat AVC mai frecvent, având mai mulţi factori de risc tromboembolic (vârsta avansată, DZ, HTA şi AVC
în antecedente), prezentând o simptomatică neurologică mai
severă, cu consecinţe grave.
2. 2. Vârsta > 60 de ani reprezintă un factor de risc important
în dezvoltarea şi evoluţia AVC. Bătrânii care au depăşit vârsta
de 75 de ani au prezentat o pondere înaltă a factorilor de risc
tromboembolic (HTA, CI, IM vechi, IC, DZ şi FA).
3. 3. Evoluţia patologiilor asociate s-a apreciat a fi mai severă.
Semnele clinice de ischemie cerebrală au fost evident mai
grave la bolnavii > 75 de ani, cu consecinţe mai devastatoare. Având în vedere gravitatea AVC, rata înaltă a mortalităţii, gradul ridicat de invaliditate şi incapacitatea de muncă a
supravieţuitorilor, dificultăţile de reinserţie socială şi costul
ridicat al serviciilor necesare pentru îngrijirea acestor bolnavi, profilaxia primară a AVC ocupă un loc central, alături
de organizarea serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă, de
tratament de urgenţă în timp util şi de reabilitarea bolnavilor
cerebrovasculari.
Description:
Department of Emergency Medicine, Nicolae Testemitanu State Medical and Pharmaceutical University, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica Moldova