Analiza invalidităţii primare cauzată de bolile aparatului respirator în Republica Moldova

Abstract

Introducere. Bolile nespecifice ale aparatului respirator (BNAR) ocupă un loc de frunte în structura incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii populaţiei adulte. Conform datelor cercetărilor ştiinţifice, răspăndirea BNAR este foarte variabilă şi oscilează între 7,2 şi 32,8% în diferite regiuni ale lumii. Invaliditatea primară, cauzată de bolile aparatului respirator, reflectând toate aspectele asistenţei pneumologice acordate, prezintă o problemă medico-socială serioasă. Pentru determinarea dizabilităţii s-a efectuat studierea indicilor dizabilităţii primare, cauzate de BNAR la persoanele în vârsta aptă de muncă în Republica Moldova în 2008-2011. Material şi metode. Datele raporturilor anuale oficiale de statistică pentru perioada indicată. Rezultate obţinute. În perioada cercetată se constată o tendinţă pozitivă de micşorare a numărului persoanelor cu dizabilităţi primar încadraţi (PDPÎ) din cauza BNAR de la 1,22 la 0,93 la 100 000 de populaţie adultă. În paralel, se atestă o micşorare a PDPÎ din cauza BNAR de la 2,4% la 2,05% în structura generală a maladiilor ( toate entităţile nosologice ) în invaliditatea primară. Concomitent se observă un nivel mai înalt al indicilor invalidităţii primare în rândurile populaţiei rurale (2008 – 66,1%, 2009 – 57,2%, 2010 – 62,3%, 2011 – 63,5%) comparativ cu populaţia urbană (2008 – 33,9%, 2009 – 42,8%, 2010 – 37,7%, 2011 – 36,5%). La analiza dinamicii PDPÎ pe categorii de vârstă se determină predominarea ponderii persoanelor de 40 de ani şi mai mult (2008 -87,8%, 2009 – 89,9%, 2010 – 88%, 2011 – 84,6% ). Repartizarea PDPÎ pe grade de invaliditate a constatat o schimbare a structurii: la păstrarea ponderii invalizilor de gradul I (0,4%), are loc scăderea numărului invalizilor de gradul II de la 61,7% în 2009 până la 58,4% în 2011 şi, respectiv, sporirea numărului invalizilor de gradul III de la 37,6% la 41,2%. Concluzii Tendinţa pozitivă de scădere a numărului PDPÎ din cauza BNAR cu o scădere concomitentă a ponderii invalizilor de gradul II şi sporirea numărului invalizilor de gradul III confirmă ameliorarea calităţii asistenţei medicale acordate acestei categorii de bolnavi şi lucrului de expertizare.