Aspectele calităţii vieţii la bolnavii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă

Abstract

Introducere. Pentru un management competent al bolnavilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), în scopul elucidării limitărilor vitalităţii, o importanţă deosebită o are evaluarea adecvată a stării pacientului. Un aspect semnificativ în rezolvarea problemei prezintă estimarea calităţii vieţii pacientului, aceasta fiind o alegere optimă, relevantă în reflectarea evoluţiei maladiei şi eficientă in monitorizarea tratamentului. La etapa actuală, este tot mai frecventă orientarea spre revizuirea abordărilor ce ţin de calitatea vieţii la pacienţii cu BPOC. Scopul studiului Optimizarea evaluării calităţii vieţii la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă prin utilizarea chestionarelor „Testul de evaluare BPOC” şi „Scala de evaluare a stării mentale”. Material şi metode În studiul prospectiv au fost incluşi pacienţi cu BPOC, bărbaţi cu vârste cuprinse între 38-63 de ani, (vârsta medie 51,2 ani). Durata maladiei în mediu a constituit 9,8 ani. După severitatea BPOC, (diagnostic stabilit conform recomandărilor GOLD), pacienţii au fost repartizaţi astfel: la 25,8% din bolnavi a fost stabilită o evoluţie uşoară a BPOC, la 22,6% - evoluţie moderată, la 32,2% – severă şi la 19,3% – foarte severă. Manifestările respiratorii şi sistemice de exacerbare BPOC, de regulă, au fost minime sau lipseau. În studiu n-au fost incluşi bolnavi cu patologii asociate cerebrale neurodegenerative, neuroinfecţioase şi demielinizante, manifestate prin tulburări cognitive. Pentru evaluarea calităţii vieţii s-au administrat testele „Testul de evaluare BPOC” (СOPD Assessment test–CAT) şi „Scala de evaluare a stării mentale” (Mini-mental state Examination – MMSE). Rezultate obţinute Analiza chestionarului „Testul de evaluare BPOC” în funcţie de severitatea BPOC a arătat, că indicatorul a fost minimal (0-10 puncte) în grupul pacienţilor cu BPOC, evoluţie uşoară (85,8%) şi moderată (14,2%). Dimpotrivă, cel mai mare (31-40 de puncte) indicator a fost obţinut în grupul pacienţilor cu BPOC evoluţie foarte severă (50%) şi severă (37,5%). Repartizarea rezultatelor „Testului de evaluare BPOC”, care reflectă impactul moderat şi accentuat asupra calităţii vieţii pacientului, se prezintă sub forma unei regularităţi, conform căreia, media mai mare se referea la grupul de pacienţi cu o evoluţie mai severă a maladiei. Analiza chestionarului „Scala de evaluare a stării mentale” a arătat dependenţa lui inversă de severitatea BPOC. Astfel, cea mai mare medie, 28-30 (absenţa disfuncţiilor cognitive) a fost remarcată la 83,3% pacienţi, diagnosticaţi cu evoluţie uşoară BPOC şi la niciunul din pacienţii cu evoluţie foarte severă BPOC. Şi, dimpotrivă, în grupul pacienţilor cu BPOC evoluţie foarte severă (46,1%) şi severă (26,3%) indicatorul a fost cel mai mic (19 puncte). Cu toate acestea, la niciunul dintre pacienţii cu BPOC evoluţie uşoară nu s-a menţionat un rezultat mai mic de 24. Concluzii „Testul de evaluare BPOC” şi chestionarul „Scala de evaluare a stării mentale” se prezintă ca instrumente simple şi disponibile pentru formalizarea evaluării stării clinice a pacienţilor. Utilizarea comună a chestionarelor CAT şi MMSE demonstrează congruenţa şi complementaritatea lor în evaluarea calităţii vieţii pacienţilor diagnosticaţi cu BPOC în diferite stadii evolutive. Acest fapt permite stabilirea diagnosticului clinic-funcţional complet şi monitorizarea eficacităţii programelor curative şi de reabilitare. Depistarea tulburărilor cognitive determină necesitatea în efectuarea măsurilor de diagnostic neuropsihologic avansat.