Rezumat.
Introducere. Boala diareică acută este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate ale sugarului. Infecţia rotavirală este cauza cea mai frecventă de deshidratare la sugar şi la copilul mic. Implementarea supravegherii santinelă a infecţiei rotavirale la sugari din anul 2008 în Republica Moldova a demonstrat rata înaltă a acestei infecţii (40,0%), fiind un argument în recomandarea imunizării antirotavirale la copii în cadrul Programului Naţional de Imunizări. Material şi metode. În studiu au fost incluşi copii sugari cu boală diareică acută, înrolaţi în supravegherea santinelă în perioada 2012-2016 şi care au fost trataţi în Secţia de boli diareice acute a Spitalului Clinic Municipal de Copii nr. 1. Au fost examinaţi 193 de pacienţi cu boală diareică acută, conform unui caz-cadru standard. Materialul biologic s-a examinat prin metoda reacţiei serologice ELISA, iar evidenţierea genotipurilor a fost efectuată prin reacţia de amplificare genică PCR. Rezultate. Din cei 193 de sugari cu infecţie rotavirală, 121 nu au fost vaccinaţi contra infecţiei respective, iar 72 – au fost imunizaţi. În funcţie de genotipurile întâlnite până şi după vaccinare, s-a constatat că până la vaccinare au predominat genotipurile G9P[8], G3P[8], G4P[8]. În schimb, postvaccinal au prevalat genotipurile G2P[4], G4P[8], incidenţa infecţiei rotavirale fiind în scădere, iar evoluţia bolii – mult mai uşoară. Concluzii. Acest articol reflectă evoluţia proprietăţilor genotipice a rotavirusurilor şi a particularităţilor clinico-paraclinice ale infecţiei rotavirale la sugari, cu o importanţă majoră în contextul implementării imunizării antirotavirale la copii în cadrul Programului Naţional de Imunizări din Republica Moldova.
Abstract.
Introduction. Acute diarrheal disease is one of the most current health problems of the baby. Rotaviral infection is the most common cause of dehydration in infants and young children. The implementation of the sentinel surveillance of rotaviral infection in infants from 2008 in the Republic of Moldova demonstrated the high rate of this infection (40.0%), being an argument in recommending the antirotaviral immunization in children within the National Immunization Program. Material and methods. The study enrolled children with acute diarrheal disease, included in the sentinel supervision (2012-2016) and treated in the Unit of acute diarrheal diseases of Clinical Children’s Hospital no. 1. Were assessed 193 patients with acute diarrheal disease, according with a standard clinical approach. The biological material was examined by serological enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) and genotyping revealed by polymerase chain reaction (PCR). Results. The rotaviral infection was confirmed in 193 infants, of which 121 children were not vaccinated against rotaviral infection, and 72 were immunized. Depending on the genotypes encountered before and after vaccination, it was found that G9P[8], G3P[8], G4P[8] was detected before vaccination, but post-vaccine prevailed G2P[4], G4P[8], also the incidence of rotaviral infection is decreasing, and the evolution of the disease is much easier. Conclusions. This article reflects the evolution of the genotypic properties of rotaviruses and the clinical-paraclinical particularities of rotaviral infection in infants, with a major importance in the context of the implementation of antirotaviral immunization in children within the National Immunization Program in the Republic of Moldova.
