Practicile de utilizare a antibioticelor în infecţiile respiratorii acute la nivel de asistenţă medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal

Abstract

Rezumat. Introducere. Utilizarea excesivă și neargumentată a antibioticelor (AB) este cauza principală de dezvoltare a antibiorezistenţei microorganismelor. Peste 80% din toate prescripţiile de AB, în special, în infecţiile respiratorii acute, se fac în sectorul de asistenţă medicală primară (AMP). Material și metode. Studiu observaţional, descriptiv, transversal, care a inclus 465 de medici de familie (MF) din diferite regiuni ale Republicii Moldova. Participarea medicilor în studiu a fost benevolă și confidenţială. Practicile de prescriere au fost evaluate prin aplicarea chestionarului Happy Audit 2, propus de BARN (Baltic Antibiotic Resistance Network). Rezultate. S-a demonstrat că infecţiile respiratorii acute (IRA) au fost tratate cu antibiotice în 50,44% din cazuri, dintre care, 32,26% – în primele 3 zile de la debutul manifestărilor clinice. Rata de prescriere a AB în raport cu etiologia IRA, stabilită conform semnelor clinice, a constituit: pentru etiologia bacteriană – 89,9%; mixtă – 84,6%; necunoscută – 56,8%; virală – 19,8%. Dintre medicii participanţi la studiu, 94,9% au prescris antibiotice în IRA, dintre care, 61% – în caz de etiologie virală a infecţiilor respiratorii acute. Cel mai frecvent prescrise au fost: penicilinele semisintetice asociate – 33,2%; cefalosporinele generaţia I, II, III – 21,19%; penicilinele semisintetice cu spectru larg de acţiune – 18,93%. Concluzii. Rezultatele studiului au constatat că practicile de prescriere a antibioticelor în IRA la nivel de asistentă medicală primară sunt conforme recomandărilor ghidurilor naţionale și internaţionale doar în 49,56% din cazuri, fiind asemănătoare cu datele din ţările UE și SUA. Fiecare participant a prescris antibiotice în IRA, cel puţin, o singură dată. Dar, 61% dintre participanţi au prescris antibiotice și în etiologia virală a IRA. Mai frecvent trataţi cu antibiotice au fost copiii preponderent cu vârsta de până la 5 ani, de rutină fiind utilizate antibiotice cu spectru larg de acţiune. Cele expuse susţin ipoteza privind răspândirea largă a practicilor nepotrivite de prescriere a AB în sectorul primar.

Abstract. Introduction. Excessive and unjustified use of antibiotics (AB) is the main cause of microorganisms’ resistance development. Over 80% of all antibiotic prescriptions, especially in acute respiratory infections, occur in primary health care (PHC). Material and methods. A transversal, descriptive, observational study involved 465 general practitioners from different regions of Republic of Moldova. Doctors’ participation in the study was voluntary and confidential. Prescription practices were evaluated by applying Happy Audit 2 questionnaire proposed by BARN (Baltic Antibiotic Resistance Network). Results. It has been shown that acute respiratory infections (ARIs) have been treated with antibiotics in 50.44% of cases, 32.26% of which within the first 3 days of onset clinical manifestations. The antibiotic prescription rate in relation to the etiology of an ARI determined according to clinical signs was: for the bacterial etiology – 89.9%; mixed – 84.6%; unknown – 56.8%; viral – 19.8%. Among the doctors participating in the study, 94.9% prescribed antibiotics in ARIs, 61% of which in viral etiology of acute respiratory infections. The most commonly prescribed were: associated semisynthetic penicillins – 33.2%; cephalosporins generation I, II, III – 21.19%; semisynthetic penicillins with broad-spectrum of action – 18.93%. Conclusions. The results of the study found that antibiotic prescription practices in ARIs in primary care correspond to the recommendations of the national and international guidelines only in 49.56% of the cases, being similar to the data from EU and US countries. Each participant prescribed antibiotics in ARIs at least once, but 61% of the participants also in their viral etiology. Children predominantly up to 5 years of age were treated more frequently with antibiotics, routinely broad-spectrum antibiotics being used. In the context of the above, the hypothesis regarding the spread of inappropriate antibiotic prescribing practices in primary sector is supported.