dc.description.abstract |
În pofida progreselor esențiale din domeniul medical și din cel al tehnologiilor alimentare,
toxiinfecțiile alimentare (TIA) continuă să reprezinte
o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit
OMS, anual circa 1,5 miliarde de oameni suferă de
intoxicații alimentare, 2,2 milioane dintre aceștia mor,
inclusiv 1,8 milioane copii. În țările dezvoltate, în fiecare an, aproape 30% din locuitori se îmbolnăvesc
din cauza consumului de alimente contaminate cu
microorganisme.
Scopul cercetării a constat în evaluarea
tendințelor contemporane de manifestare a procesului epidemic în infecțiile diareice acute, asociate
cu consumarea produselor alimentare, înregistrate
în municipiul Chișinău, în anii 2002-2018.Materiale și metode
Pentru determinarea tendințelor actuale ale
procesului epidemic prin toxiinfecții alimentare
în mun. Chișinău în perioada 2002-2018, au fost
folosite datele statistice, rapoartele de anchetare a
izbucnirilor, rezultatele investigațiilor de laborator.
Analiza epidemiologică a fost efectuată cu ajutorul
metodelor biostatistice. Rezultate obținute
În mun. Chișinău, în anii 2002-2018, bolile
diareice acute legate de consumul produselor alimentare constituie circa 70%. În structura infecțiilor
alimentare predomină toxiinfecțiile cauzate de
agenți nedeterminați (54,6-75,0%). Diferite tipuri
de salmonele provoacă îmbolnăviri în 11,8-29,6%
cazuri, shigellozele – de la 2,7% până la 36,2%, iar
stafilococii enterotoxici – 12,0-22,0% din toxiinfecțiile
alimentare. Microorganismele condiționat patogene
sunt responsabile de 29,7-56,4% cazuri, predomină
Klebsiella, Proteus și Citrobacter.
Procesul epidemic se manifestă preponderent
sporadic și rareori prin izbucniri în grup. Focarele cu
cazuri unice constituie 78,0-82,0%, cu implicarea a
2-4 persoane – 5-18%, iar 0,2-0,5% din focare le-au
alcătuit izbucnirile epidemice. Ponderea izbucnirilor
descifrate etiologic în anii de studiu constituie 86,6%.
În structura izbucnirilor, după nosoforme, predomină salmonelozele (48,0%), shigellozele (24,0%) și
toxiinfecțiile de etiologie nedeterminată (13,0%).
În procesul epidemic a fost implicată mai frecvent populația adultă (56,0-62,0%), în special din
mediul urban (78,0-89,0%).
Până la 65,0% din TIA au apărut ca urmare a preparării, păstrării și consumării produselor în condiții
casnice, circa 29% cazuri țineau de întreprinderile
alimentare, majoritatea din ele fiind întreprinderi de
alimentație publică (42,0-51,0%) și comerț alimentar
(23,0-48,0%). Ponderea izbucnirilor înregistrate în
instituțiile organizate pentru copii și întreprinderile
de profil alimentar este similară, constituind 29,0%.
De cele mai dese ori, ca factori de transmitere
a germenilor patogeni în TIA au servit carnea și produsele din carne (22,0-54,5%), ouăle și produsele
avicole (18,0-37,0%), produsele lactate (9,0-11,0%).
Condițiile principale ce au dus la contaminarea
produselor alimentare sunt: încălcarea proceselor
tehnologice și nerespectarea igienei personale
la prepararea bucatelor, implicarea persoanelor
bolnave în procesele de manipulare cu alimentele,
nerespectarea condițiilor de păstrare și a termenelor
de valabilitate a produselor.
Rezultatele monitorizării calității și inofensivității
produselor alimentare conform indicatorilor sanitaro-microbiologici au demonstrat contaminarea
produselor alimentare cu microorganisme, inclusiv
patogene. Ponderea probelor necorespunzătoare
standardelor privind indicii sanitaro-microbiologici
variază în diferite perioade și constituie de la 2,6%
până la 12,2%.
Luând în considerație actualitatea problemei
toxiinfecțiilor în sănătatea publică, din anul 2011,
acest grup de patologii a fost separat ca formă
nosologică independentă pentru supravegherea epidemiologică și includerea pentru raportare în
documentația statistică.
Discuții
Problema toxiinfecțiilor alimentare rămâne
actuală pentru sănătatea publică. Totodată, ponderea înaltă a toxiinfecțiilor nedescifrate indică asupra
problemei existente în diagnosticare din punctul de
vedere al spectrului investigațiilor de laborator, dar
și în colectarea din focare a materialului patologic de
la bolnavi, precum și a produselor implicate.
Conform cerințelor Ordinului Ministerului
Sănătății al R. Moldova nr. 385 din 12 octombrie
2007 Cu privire la aprobarea definițiilor de caz pentru
supravegherea și raportarea bolilor transmisibile în
Republica Moldova, sunt stabilite criteriile-standard
de diagnosticare a toxiinfecțiilor alimentare. Totuși,
lucrătorii medicali nu acordă importanță factorului
alimentar în transmiterea infecțiilor, fapt ce conduce
la diagnosticarea incorectă a cazurilor de toxiinfecții
alimentare.
Conștientizarea insuficientă de către populație
a cauzelor apariției TIA și nivelul scăzut de deprinderi
igienice sunt probleme majore ce împiedică prevenirea infecțiilor alimentare.
Concluzii
Așadar, măsurile de control și de răspuns privitor la prevenirea toxiinfecțiilor alimentare vor fi axate
pe următoarele domenii prioritare:
Promovarea modului sănătos de viață. Crearea
și implementarea programelor educaționale
pentru diferite categorii de populație.
Asigurarea populației cu produse alimentare
de calitate.
Educarea consumatorilor, precum și oferirea
informației depline cu privire la produsele fabricate.
Influența complexă asupra determinanților
legați de apariția și răspândirea toxiinfecțiilor
alimentare.
Consolidarea rolului sectorului de sănătate
în îmbunătățirea calității nutriției și sporirea
inofensivității alimentelor.
Monitorizarea și evaluarea permanentă a
situației epidemiogene și a eficacității măsurilor
de prevenție. |
en_US |