Scopul studiului. Recent a fost descrisă posibilitatea creșterii tonusului SEI prin utilizarea unui electrostimulator implantabil. Deși această metodă deja
este utilizată în scop terapeutic, parametrii optimi de electrostimulare SEI încă nu sunt stabiliți. Scopul acestui studiu este obținerea datelor clinice privind
efectele diferitor tipuri de electrostimulare asupra tonusului SEI.
Materiale și metode. Electrostimularea SEI utilizând un generator de impulsuri extern a fost efectuată la 15 pacienți cu BRGE și tonusul scăzut al SEI. Acești
pacienți au fost supuși unei intervenții laparoscopice antireflux standard cu inserția suplimentară a 2 electrozi temporari la nivelul joncțiunii esogastrice. Trei
seturi de parametri au fost studiați: 1) stimulare cu frecvența joasă, impulsuri lungi (375 ms, 5mA, 6 imp./min); 2) stimulare cu frecvența înaltă (0,3 ms, 5
mA, 20 Hz), 3) stimulare cu frecvența înaltă de 40Hz (0,3 ms, 5 mA). Manometria esofagiană de rezoluție înaltă a fost folosită pentru evaluarea schimbărilor
în tonusul SEI.
Rezultate. Valorile presiunilor medii de repaus ale SEI și presiunii integrate de relaxare (IRP) înregistrate după electrostimulare diferă semnificativ de datele
obținute până la stimulare. Setul de parametri nr. 1 îmbunătățește relaxarea deglutițională a joncțiunii esofagogastrice în perioada poststimulare. Pacienții
tratați cu seturile de parametri nr. 2 și 3 au demonstrat creșterea considerabilă a tonusului SEI în perioada imediată după stimulare.
Concluzii. Electrostimularea produce schimbări în tonusul SEI. Modificările funcționale a SEI în timpul și imediat după stimulare depind de frecvența și
de lățimea impulsurilor. Sunt necesare studii clinice suplimentare pentru selectarea parametrilor optimi pentru stimularea terapeutică a SEI, care poate fi
folosită în tratamentul GERD.
Study aims. Recently, the possibility of LES tonus increasing by the means of implantable electrical stimulator, was described. Although this method
is already used in clinical practice, optimal parameters of LES electrical stimulation are still unknown. The goal of this study was to obtain clinical data
regarding effects of different modes of electrical stimulation on LES tonus.
Methods. LES electrical stimulation, using external pulse generator, was assessed in 15 patients with GERD and decreased LES tonus. These patients
underwent standard laparoscopic antireflux intervention, with additional insertion of 2 temporary electrodes at the level of gastroesophageal junction.
Three sets of parameters were studied: 1) low-frequency, long pulse (375 ms pulses, 5 mA at 6 pulse/min); 2) high-frequency stimulation (0.3 ms, 5 mA at
20 Hz); 3) high-frequency at 40 Hz (0.3 ms, 5 mA). High resolution esophageal manometry was used to assess changes in LES tonus.
Results. Values of LES resting pressure and integrated relaxation pressure (IRP) were significantly different between prestimulation and poststimulation
periods. The low-frequency, long pulse stimulation produces improvement of esophagogastric junction relaxation in the poststimulation period. Patients
stimulated with the second and the third sets of parameters demonstrated considerable increase of sphincter tonus in the poststimulation period.
Conclusions. Electrical stimulation of LES produces changes in its tonus. Modifications of LES function during the stimulation and after the stimulation
period depend on frequency and pulse width. Further clinical studies are necessary to select optimal stimulation parameters, which can be applied in the
treatment of GERD.
