Rezumat
Strictura joncţiunii pielo-ureterale nu reprezintă o singură entitate anatomică, ci mai degrabă un grup de procese obstructive ce rezultă din multipli factori
etiologici. Deşi s-au efectuat numeroase cercetări embriologice, anatomice, funcţionale, histologice şi mai recent moleculare, etiologia exactă a SJPU încă
nu a fost pe deplin elucidată. în perioada anilor 2008 - 2013, în Clinica de Urologie a IMSP Spitalul Clinic Republican, au fost evaluaţi în mod prospectiv
123 pacienţi cu diagnostic de SJPU. Stenoza JPU a fost diagnosticată la 54 (43,9%) pacienţi, vase supranumerare la 48 (39%), defect de implantare ureteropielică
la 10 (8,13%), periureterită stenozantă la 9(7,3%), refracţii uretero-pielice cicatriciale la 5 (4%), factori etiologici combinaţi la 3 (2,43%).
Summary
Ureteropelvic junction obstruction (UPJ0) is not a single anatomical entity, but rather a group of obstructive processes resulting from multiple etiological
factors. Although numerous embryological, anatomical, functional, histological and more recent, molecular studies have been conducted, the exact cause of
UPJ0 is unknown. Between the years 2008 and 2013, in the Department of Urology, Republican Clinical Hospital, were prospectively evaluated 123 patients
with a diagnosis of UPJ0. UPJ stenosis was diagnosed in 54 (43.9%) patients, in 48 accessory vessels (39%), of uretero-pelvic implantation defect in 10
(8.13%) patients, periureteral stenosis in 9 (7.3%), ureteral scar retractions 5 (4%), combined etiology in 3 (2.43%).
