Obiectivul studiului a fost de a evalua eficiența clinico-funcțională a tratamentului stricturilor biliare benigne, analizând în complex rezultatele imediate
și cele la distanță.
Materiale și metode. Studiul prezentat este integral retrospectiv și prospectiv de cohortă și a analizat rezultatele la distanța a 203 pacienți care au suferit
reconstrucții biliodigestive, aa. 1989-2015. Pacienții au fost analizați pe parcursul a 2-5 ani. Am făcut cercetarea în funcție de particularitățile anatomice
locale la momentul intervenției reconstructive cât și cele clinico-evolutive survenite la distanță, folosind scorul clinic Terblanche.
Rezultate. Tratamentul reconstructiv chirurgical a fost strict individual și direct proporțional cu nivelul stricturilor biliare, cu particularitățile anatomice
ale bontului biliar, gradul de fibroză și dilatare a arborelui biliar. Tratamentul reconstructiv adresat stricturilor biliare benigne, clasificate în conformitate cu
clasificația Bismuth, a inclus următoarele tehnici chirurgicale: coledocojejunostomie - pentru 86 (42,4%) de cazuri cu stricturi de tip I și II; hepaticojejunostomia
– pentru 102 (50,2%) pacienți cu stricturi de tip III; iar la 15 (7,4%) cazuri de stricturi biliare tip IV s-a realizat bihepaticojejunostomia. În baza clasificării
clinico-evolutive, s-au determinat următoarele rezultate la distanță: foarte bune, de gr. I în 123 (60,6±4,41%) de cazuri; bune, de gr. II în 39 (19,2±6,31%)
cazuri; relativ satisfăcătoare, de gr. III – 18 (8,9±6,91%) cazuri și nesatisfăcătoare, de gr. IV în 23 (11,3±6,75%) cazuri.
Concluzii. Soluțiile tehnice în stricturile biliare, în experiența noastră, sunt hepaticojejunostomiile pe ansa Roux. Analiza rezultatelor la distanță a
demonstrat eficiența clinică a intervențiilor reconstructive realizate în 88,67% din observații.
The objective of the study was to evaluate clinical-functional efficacy of treatment of benign biliary strictures by analyzing in complex immediate and
remote outcomes.
Materials and methods. The integral prospective and retrospective cohort study analyzed the long-term results of 203 patients who underwent
biliodigestive reconstructions during 1989-2015 years. Patients included in the research were supervised during 2-5 years: depending on the local anatomic
particularities at the moment of reconstructive surgery, as well the remote clinical-evolutive particularities, using the clinical Terblanche score.
Results. The reconstructive surgical treatment was individual and directly proportional with the level of biliary strictures, anatomic features of the bile duct,
the degree of fibrosis and dilation of biliary tree. The reconstructive treatment of benign biliary strictures, classified according to Bismuth’s classification,
included the following surgical techniques: choledocojejunostomy in 86 (42,4%) cases of type I and II strictures; hepaticojejunostomy in 102 (50,2%)
patients with type III strictures, and in 15 (7,4%) cases of type IV strictures there was performed bihepaticojejunostomy. There were determined the
following remote results based on the clinical-evolutive classification: very good, gr. I – in 123 (60,6±4,41%) cases, good, gr. II in 39 (19,2±6,31%) cases,
relative satisfactory, gr. III – 18 (8,9±6,91%) cases and unsatisfactory, gr. IV in 23 (11,3±6,75%) cases.
Conclusions. The surgery of election in biliary strictures is hepaticojejunostomy on Roux loop. Analisis of remote results proved clinical efficiency of
reconstructive interventions performed in 88,67% observations.
