Profilul histomorfopatologic regional al defectului congenital al peretelui abdominal anterior la nou-născuți cu gastroschizis

Abstract

Obiective. Prioritar în gastroschizis este reducerea primară a defectului, cu închiderea lui unimomentană. Această strategie chirurgicală se asociază cu diverse complicații grave, care determină evoluția nefavorabilă a bolii. Scopul studiului dat a constat în evaluarea particularităților morfopatologice regionale ale defectului congenital primar al peretelui abdominal la nounăscuți cu gastroschizis. Rezultate și discuții. Rezultatele investigațiilor histomorfopatologice, efectuate în 20 de cazuri, au permis de a constata o gamă largă de modificări structural-vicioase de origine displazică și inflamatorie, dezvoltate în diverse perioade de timp. Microanatomic, la marginea zonei defectului musculofascial al peretelui abdominal, localizat în toate cazurile analizate în dreapta cordonului ombilical, a fost atestată prezența unui inel de pliu conjunctiv lax și/sau fibroziv, dotat cu o rețea vasculară artereo-venoasă alcătuită din capilare și vase de calibru mic. Spre abdomenul regional, pe parcursul rețelei vasculare, în aria țesutului muscular abdominal se dispersează fâșii sau platouri conjunctive, ce trec lent în fasciile intramusculare sau direct în tecile conjunctive musculare, unele cu aspecte cicatriciale. Astfel, la acest nivel se formează puncte de trecere dintre două tipuri de structuri tisulare care formează, în opinia noastră, o joncțiune fibroneuromusculară. Concluzie. Modificările regionale în gastroschizis la nou-născuți sunt dominate de neconcordanța marcantă în maturizarea elementelor musculofasciale și ganglioneuronale, indiferent de termenul de gestație, asociată cu aranjamentul dezordonat al miocitelor și al fasciculelor musculare, cu dereglări ale intensității de expresie imunohistochimică a structurilor neuronale, fapt ce denotă prezența unor dereglări funcționale neuromusculare, atât în preajma defectului, cât și la distanță. Aceste modificări morfopatologice sunt substanțiale în dezvoltarea unor complicații postoperatorii.

Objective. The priority in gastroschisis has the primary reduction of the defect with its unimomentan closure. This surgical strategy is associated with various severe complications which cause an unfavorable evolution of the disease. Purpose. To assess the morphopathological changes in the tissues of the congenital abdominal wall defect region in neonates with gastroschisis. Results. The results of histomorphopathological investigations, which was applied in 20 cases, allowed us to identify a wide range of vicious dysplastic and inflammatory structural changes, developed at different gestational periods. Microanatomically, on the edge of the musculofascial defect of the abdominal wall, which was located, in all analyzed cases, on the right side of the umbilical cord, there was attested the presence of a ring of connective lax and/or fibrous fold, supplied with an arterio-venous network, made up of capillaries and small blood vessels. Toward the regional abdomen, on the vasculature path, in the area of the abdominal muscle tissue, connective strips or plates are slowly dispersed passing into intramuscular fascia or directly into the connective muscle sheaths, some of them looking as scars. Thus, in our opinion, at this level, crossing points between two types of tissue structures are formed, that form a fibroneuro-muscular junction. Conclusion. Regional changes in gastroschisis in newborns are dominated by marked inconsistency in the maturation of musculofascial and ganglioneuronal elements, regardless of the gestational age, associated with the disordered arrangement of myocytes and muscular fascicles, with disorders of the intensity of immunohistochemical expression of neural structures. This fact denotes the presence of some functional neuromuscular disorders, both around the defect and away from it. These morphopathological changes are significant in the development of postoperative complications.