Show simple item record

dc.contributor.author Macștutis, Artur
dc.date.accessioned 2020-05-27T16:17:49Z
dc.date.available 2020-05-27T16:17:49Z
dc.date.issued 2018
dc.identifier.citation MACȘTUTIS, Artur. Radio-diagnosticul craniosinostozei la copii. In: The Moldovan Medical Journal. 2018, vol. 61, RMI Congress Issue, p. 101. ISSN 2537-6381.
dc.identifier.issn 2537-6373
dc.identifier.issn 2537-6381 (Online)
dc.identifier.uri http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2018/05/The-Moldovan-Medical-Journal-vol-61-mai.pdf
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9952
dc.description Catedra de Radiologie și Imagistică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chișinău, Republica Moldova The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018 en_US
dc.description.abstract Introducere: Craniosinostoza este o condiție de fuziune precoce a unei sau mai multor suturi craniene, care rezultă în deformarea configurației capului, asimetriei faciale, și este însoțită de consecințe funcționale, precum creșterea presiunii intracraniene, tulburări vizuale, surditate și dereglări cognitive. Craniosinostoza poate apărea primar și secundar. Fuziunea prematură a unei sau mai multor suturi se consideră a fi cauzată de erorile din perioada de embriogeneză, rezultând în craniosinostoză primară. Craniosinostozele secundare se dezvoltă ca urmare a acțiunii factorilor mecanici, precum compresiunea intrauterină a craniului fetal, dereglărilor metabolice, acţiunii factorilor teratogeni. Aproximativ 85% din craniosinostozele primare se dezvoltă izolat, iar cele 15% rămase sunt parte a unor sindroame multisistemice. Material și metode: Lucrarea s-a efectuat pe un lot de 45 de pacienți cu craniosinostoză, investigați în perioada anilor 2015-2018 în cadrul IMSP Institutul Mamei și Copilului. Pacienții au fost investigați atât prin radiografie craniană, cât și prin tomografie computerizată. Rezultate: Pe parcurs s-au diagnosticat următoarele tipuri de craniosinostoză: sagitală – la 25 (55,6%) pacienți, coronară – la 10 (22,2%) pacienți, metopică – la 5 (11,1%) pacienți și complexă – la 5 (11,1%) pacienți. Radiografia craniului a relevat marginile suturilor afectate ca fiind șterse sau sclerotice, precum și diverse anomalii ale formei capului (brahicefalie, dolicocefalie, plagiocefalie). Tomografia computerizată a relevat informații adiționale referitor la anatomia detaliată a calvariei și parenchimului cerebral, precum și prezența anomaliilor asociate ale drenajului venos. Tomografia computerizată a permis de asemenea diagnosticul diferențial cu alte anomalii congenitale sau tumori intracraniene. Concluzii: Metodele imagistice sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului corect, planificarea intervenţiei chirurgicale, evaluarea postoperatorie, identificarea anomaliilor coexistente și complicațiilor asociate cu craniosinostoza. Tomografia computerizată cu reconstrucție 3-dimensională a fost metoda de elecție pentru evaluarea pacienților cu craniosinostoză. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher The Scientific Medical Association of the Republic of Moldova en_US
dc.relation.ispartof The Moldovan Medical Journal: The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018
dc.subject craniosinostoză en_US
dc.subject tomografie computerizată en_US
dc.title Radio-diagnosticul craniosinostozei la copii en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics