Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Aportul investigațiilor imagistice în diagnosticul traumatismului orbitar

Show simple item record

dc.contributor.author Brînza, Olesea
dc.date.accessioned 2020-05-27T16:36:28Z
dc.date.available 2020-05-27T16:36:28Z
dc.date.issued 2018
dc.identifier.citation BRÎNZA, Olesea. Aportul investigațiilor imagistice în diagnosticul traumatismului orbitar. In: The Moldovan Medical Journal. 2018, vol. 61, RMI Congress Issue, pp. 102-103. ISSN 2537-6381.
dc.identifier.issn 2537-6373
dc.identifier.issn 2537-6381 (Online)
dc.identifier.uri http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2018/05/The-Moldovan-Medical-Journal-vol-61-mai.pdf
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9957
dc.description Catedra de Radiologie și Imagistică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chișinău, Republica Moldova The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018 en_US
dc.description.abstract Introducere: Traumatismul orbitar reprezintă o condiţie patologică frecvent invalidizantă, cu incidenţă sporită în ţările în curs de dezvoltare. Costurile sociale şi economice ale acestei patologii sunt importante, iar diagnosticul precoce este esențial pentru prevenirea complicațiilor și invalidității. Material și metode: Studiul a inclus 50 de pacienți cu traumatism ocular, internați la Spitalului Clinic Republican. Rezultate: Circa 72,6% din pacienți au fost din mediul rural și 27,4% din mediul urban, bărbații fiind afectați mai frecvent ca femeile (63,9% vs 36,1%). Prezentările clinice mai frecvente au inclus: conjunctivită (97,0%), uveită (39,9%), traumatism cranio-cerebral (30,9%) și rinosinusopatii asociate (12,9%). Complicațiile frecvent diagnosticate în urma investigațiilor imagistice au inclus: fracturi ale pereților orbitari (84,0%), (peretele orbitar inferior – 39,8%, peretele orbitar medial – 19,2%, peretele orbitar lateral – 18,1%, fractura fisurii orbitare inferioare – 10,2%, fractura fisurii orbitare superioare – 6,9%), prezență de corpi străini intraorbitari (62,3%) și hemoftalm (14,1%). Metodele de investigație au inclus examenul radiologic convenţional, metodele radiologice speciale (metoda Comberg-Baltin, Focht, metoda cu sondă), ultrasonografia oculară, iar în caz de necesitate – tomografia computerizată și investigaţia prin rezonanţă magnetică. Concluzii: Examenul radiologic convenţional, metodele radiologice speciale și ultrasonografia oculară reprezintă metodele imagistice de primă intenţie în managmentul traumatismului orbitar, utilizate atât pentru diagnosticul pozitiv cât și localizarea corpilor străini intraorbitari roentgenpozitivi și, respectiv, roentgen-negativi. În caz de leziuni anatomice asociate se recomandă recurgerea la tomografia computerizată și, uneori, la investigaţie prin rezonanţă magnetică, care dispun de sensibilitate și specificitate sporite în comparaţie cu metodele imagistice convenţionale. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher The Scientific Medical Association of the Republic of Moldova en_US
dc.relation.ispartof The Moldovan Medical Journal: The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018
dc.subject traumatism orbitar en_US
dc.subject corpi străini intraorbitari en_US
dc.subject ultrasonografie oculară en_US
dc.title Aportul investigațiilor imagistice în diagnosticul traumatismului orbitar en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics