Introducere: Conduita selectiv-expectativă, în tratamentul plăgilor abdominale eviscerate (PAE), este intens discutată în comunitatea
medicală și greu acceptată de majoritatea chirurgilor.
Scop: Argumentarea abordării nonoperatorii la pacienții cu PAE prin prisma parametrilor clinico-paraclinici și a ratei laparotomiilor
nonterapeutice.
Material și metode: Studiu retrospectiv pe 70 traumatizați cu PAE, tratați în Institutul de Medicină Urgentă (Chișinău) timp de 7 ani,
raportul B:F=22.3:1. În 46(65.7%) a fost constatată heteroagresiune, în 14(20%) – autoagresiune,iar în 10(14.3%) – traumatism
accidental. La 48(68.6%) a fost eviscerat omentul, la 19(27.1%) – intestinul subțire și la 3(4.3%) – colonul.
Rezultate: Au fost operați 57(81.4%) pacienți și 13(18.6%) – supuși tratamentului nonoperator (TNO). Din cei 57(81.4.%) de pacienți
operați, 23(45.1%) – pentru instabilitate hemodinamică (6 – org. parenchimatos, 17 – org. cavitar+mezou). În 51(89.4%) cazuri
s-au constatat leziuni intraperitoneale (7 – org. parenchimatos+vase, 3 – organ cavitar, 2 – organ cavitar si mezou, 2 – mezou, 37
org. cavitar+parenchimatos), în 6(10.5%) cazuri laparotomie nonterapeutică. La pacienții supuși TNO(n=13) eșec nu s-a constatat.
13(18.5%) – laparoscopii diagnostice:10 – în lotul TNO, pentru aprecierea reușitei și 3 – în lotul operat pentru confirmarea leziunii. Au
decedat 5(7.1%) din lotul hemodinamic instabili.
Concluzii: TNO poate fi aplicat pacienților cu hemodinamică stabilă, în lipsa semnelor peritoneale, cu condiția supravegherii pentru
constatarea peritonitei în evoluție și evitarea laparotomiilor inutile. Pacienții cu plăgi abdominal eviscerate, instabili hemodinamic
trebuie supuși laparatomiei de urgență. Laparoscopia diagnostică este utilă pentru aprecierea conduitei și micșorarea numărului
laparotomiilor nonterapeutice în cazurile cu semne clinice nespecifice.
Background: Selective conduct in the management of eviscerated abdominal wounds (EAW) is extensively discussed in the medical
community and is hardly accepted by most of surgeons.
Objective: Argumentation of the non-operative approach in patients with EAW in terms of clinical and paraclinical parameters and the
rate of non-therapeutic laparotomies.
Methods and materials: A retrospective study was made on 70 patients with EAW, treated in the Institute of Emergency Medicine
during 7 years, M: W = 22.3:1. In 46 (65.7%) cases - heteroagression, 14(20%) – autoagression and in 10(14.3%) cases - accidental
trauma. Has eviscerated: 48 (68.6%) - oment, 19(27.1%) - small intestine, 3 (4.3%) - colon.
Results: 57(81.4%) - operated and 13 (18.6%) treated non-operatory (TNO). From the operated group (n=57), 23 (45.1%) for
hemodynamic instability (6 - parenchymal organs, 17 - hollow organs + mesentery). In 51(89.4%) cases - injuries (7 - parenchymatous +
vessels, 3-hollow organs, 2-hollow organ and mesentery, mesentery-2, 37 - hollow + parenchymatous), in 6(10.5%) - non - therapeutic
laparotomy. In the group of patients treated non-operatively (n = 13), failure was not found. Diagnostic laparoscopy was performed
in 13 (18.5%) cases: 10 - in the TNO group, for the evaluation of success in the absence of peritoneal syndrome, 3 - in the operated group used to confirm the lesion. Deaths - 5 (7.1%) cases (unstable hemodynamics on hospitalization).
Conclusion: Non-operative management can be applied to patients with eviscerated abdominal wounds, with stable hemodynamic
and without peritoneal signs, with the condition of supervision in the in-patient unit. This will reduce the number of non-therapeutic
laparotomies. In uncertain cases diagnostic laparoscopy confirms or infirms the success of the selected option.
