|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Buletin de Perinatologie
- Buletin de Perinatologie 2014
- Buletin de Perinatologie Nr. 4(64) 2014
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/17795
Title: | Impactul fluorozei asupra sănătaţii copiilor şi adolescenţilor |
Authors: | Bivol, Natalia |
Keywords: | fluor;fluoroză dentară;dinţi;factori de risc;discromii |
Issue Date: | 2014 |
Publisher: | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
Citation: | BIVOL, Natalia. Impactul fluorozei asupra sănătaţii copiilor şi adolescenţilor. In: Buletin de perinatologie. 2014, nr. 4(64), p. 71. ISSN 1810-5289. |
Abstract: | Materiale şi metode: Au fost referate 8 lucrări ştiinţifice şi 5 comunicări din internet, care ne demonstrează acţiunea
excesului fluorului din apa potabilă.
Rezultatele obţinute şi discuţi: Republica Moldova este considerată zonă biogeochimică în privinţa unor elemente
chimice din mediul ambiant inclusiv conţinutul fluorului în sol, ape subterane, ulterior produse alimentare.
Fluorul este o substanţă naturală, minerală ce se găseşte în sol şi în alimente doar în combinaţii chimice. El protejează
dinţii, contribuie la dezvoltarea şi creşterea structurilor osoase la copii şi întăreşte smalţul. Fluorul devine periculos
când este ingerat în cantităţi mari timp îndelungat. Prea mult fluor la o vârstă fragedă poate provoca fluoroza dentară.
Aceasta nu apare după formarea completă a dinţilor.
Cele mai multe cazuri de fluoroză dentară se înregistrează în or. Făleşti, unde sunt afectaţi 70% din copii. Copiii cu
discromii fluorozice ale dinţilor suferă de probleme psiho-emoţionale, profunzimea acestora datorându-se severităţii
bolii şi vârstei.
Apariţia fluorozei dentare la copii este favorizată de următorii factori de risc: numărul de copii în familie, maladiile
suportate în primul an de viaţă, alimentaţia, patologia gravidităţii, numărul maladiilor somatice la copii, naşterea
prematură, alimentaţia artificială cu substituenţi ai laptelui matern până la vârsta de 6 luni. Odată ingerat, fluorul se
depozitează în ţesuturile osoase ale corpului şi în glanda pineală (care controlează pubertatea). Efectele adverse se
observă de obicei numai după un timp mai îndelungat.
Discromiile dinţilor datorate fluorozei dentare sunt, indubitabil, un factor de risc pentru formarea dificultăţilor
psihologice la o bună parte din copii, adolescenţi şi tineri.
Concluzie: Fluorul devine periculos când este ingerat în cantităţi mari timp îndelungat.
Factorii de risc pentru apariţia fluorozei dentare la copii sunt: consumul apei cu concentraţie ce depăşeşte 1,5 mg/l F
până la vârsta de 12 ani; luna naşterii (decembrie-ianuarie şi august), numărul de copii în familie, naşterea prematură,
alimentaţia cu substituenţi ai laptelui matern, patologia gravidităţii, numărul maladiilor somatice.
Fluoroza dentară este un factor de risc pentru formarea dificultăţilor psihologice. |
URI: | https://www.mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2014/4_2014.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17795 |
ISSN: | 1810-5289 |
Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 4(64) 2014
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|